Semnal de alarmă: Noi riscuri pentru cancerul gastric induse de bacteria H. Pylori

Cancerul gastric este a patra cauză principală de deces prin boli oncologice la nivel mondial și are atât factori de risc de mediu, cât și genetici.

Din punct de vedere al mediului, infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) crește riscul de cancer de stomac, arată cercetătorii într-un recent studiu. Întrucât virulența H. pylori în Asia de Est este ridicată, incidența cancerului de stomac este mai mare în țări precum Japonia.

Din punct de vedere genetic, deși variația genetică ereditară este motivul pentru care avem ochi de culori diferite și suntem unici ca indivizi, uneori variantele genetice sunt asociate cu riscul de boală. De exemplu, persoanele care poartă o anumită variantă patogenă ereditară a genei CDH1 au un risc crescut de cancer gastric.

Un amplu studiu caz-control realizat de cercetători internaționali de la Centrul RIKEN pentru Științe Medicale Integrative (IMS) din Japonia a descoperit că persoanele care poartă anumiți factori genetici de risc pentru cancerul gastric (de stomac) prezintă un risc mult mai mare dacă au fost infectate și cu bacteria H. pylori.

Perspective promiţătoare pentru medicina genomică

Studiul, publicat în publicaţia de specialitate The New England Journal of Medicine, ar putea contribui la dezvoltarea unei medicini genomice adaptate pentru tratarea cancerului de stomac.

Testarea pentru depistarea prezenței variantelor patogene este în prezent una dintre numeroasele măsuri luate pentru prevenirea cancerului, supravegherea și selectarea tratamentului.

toate acestea, deoarece lipsesc studiile caz-control la scară largă și deoarece cele care există nu au evaluat modul în care riscul de cancer gastric se modifică atunci când variantele patogene interacționează cu factori de mediu precum H. pylori, rămâne neclar ce măsuri clinice reale pot fi luate.

Pentru a aborda această problemă, cercetătorii au evaluat, prin urmare, riscul de cancer gastric într-un amplu studiu caz-control efectuat pe japonezi, luând în considerare dacă aceștia erau purtători de variante patogene și dacă fuseseră infectați cu H. pylori.

Folosind o metodă de analiză genomică dezvoltată inițial la RIKEN, echipa comună condusă de Yukihide Momozawa de la RIKEN IMS și Keitaro Matsuo de la Aichi Cancer Center a analizat mostre de ADN de la peste 11.000 de pacienți cu cancer de stomac și 44.000 de persoane fără cancer pentru 27 de gene asociate cu tumorile ereditare.

Analiza a identificat nouă gene care erau foarte asociate cu riscul de cancer de stomac. În continuare, cercetătorii au analizat interacțiunea dintre variantele patogene din cele nouă gene și istoricul pacienților cu infecție cu H. pylori.

În primul rând, ei au descoperit că riscul de cancer gastric era dramatic mai mare atunci când o variantă patogenă era combinată cu infecția cu H. pylori decât atunci când oricare dintre factori era prezent singur.

Dintre cele nouă gene, patru au prezentat un interes deosebit, deoarece codifică proteine care, în mod normal, ajută la repararea ADN-ului deteriorat.

Impact negativ asupra ADN-ului celulelor stomacale

Primul autor al studiului, Yoshiaki Usui, crede că aceste variante patogene exacerbează daunele provocate de infecția cu H. pylori. „Infecția cu H. pylori duce la apariția cancerului deoarece favorizează rupturile de dublu catenar al ADN-ului și destabilizează ADN-ul celulelor stomacale”, explică Usui.

Potrivit cercetătorului, combinarea infecției cu H. pylori cu variantele genetice care împiedică repararea normală a daunelor pare să sporească substanțial riscul de cancer gastric.

Deoarece prevalența infecției cu H. pylori este ridicată, iar eradicarea acesteia s-a dovedit dificilă, depistarea variantelor patogene poate ajuta la determinarea persoanelor care ar trebui să fie prioritare pentru intervenții.

În general, reducerea riscului de cancer de stomac prin testarea infecției cu H. pylori și eradicarea acesteia rămâne o prioritate ridicată pentru toată lumea, indiferent dacă sunt sau nu purtători ai variantelor patogene.

„Pentru practica clinică, va trebui să determinăm în ce măsură eradicarea H. pylori are de fapt un efect preventiv sau când ar trebui luată în considerare eradicarea”, spune Matsuo, potrivit sursei citate de 360medical.ro.

Acest studiu face parte dintr-un efort amplu de a dezvolta modalități mai bune de prevenire și tratare a cancerului prin înțelegerea modului în care interacționează factorii de mediu și cei genetici.

„Informațiile obținute în urma studiului vor contribui la ghidurile de practică medicală privind cancerul gastric și variantele patogene și se așteaptă să contribuie la stabilirea unui sistem de medicină genomică personalizat, inclusiv la îmbunătățirea acurateței diagnosticului, la dezvoltarea de terapii care vizează genele cauzatoare și la măsuri preventive mai adecvate pentru cancerul gastric”, spune Momozawa.