Potrivit studiului, cu cât o persoană este diagnosticată mai devreme cu această afecţiune, cu atât mai semnificativă este scăderea speranţei de viaţă a acesteia.
Obezitatea şi sedentarismul, principalii factori declanşatori ai diabetului
Publicat în ultimul număr al revistei The Lancet Diabetes & Endocrinology, studiul subliniază nevoia urgentă de intervenţii pentru a preveni sau întârzia apariţia diabetului. Creşterea numărului de cazuri de diabet zaharat de tip 2 la nivel mondial este atribuită creşterii nivelului de obezitate, obiceiurilor alimentare proaste şi creşterii sedentarismului.
Diabetul zaharat de tip 2 sporeşte riscul pentru mai multe probleme de sănătate, inclusiv Infarctul miocardic (atac de cord), AVC (accident vasculare cerebrale), afecţiuni renale şi cancer. Studii anterioare sugerează că adulţii cu diabet zaharat de tip 2 trăiesc, în medie, cu aproximativ şase ani mai puţin decât cei care nu suferă de această afecţiune. Însă, măsura în care speranţa de viaţă se reduce în funcţie de vârsta de diagnosticare a rămas incertă.
Pentru a aprofunda acest aspect, cercetătorii au analizat datele din două studii internaţionale semnificative: Emerging Risk Factors Collaboration şi UK Biobank, care au implicat aproximativ 1,5 milioane de participanţi.
Importanţa diagnosticului precoce al diabetului
Aceştia au ajuns la concluzia că, cu cât vârsta de diagnosticare a diabetului zaharat de tip 2 este mai timpurie, cu atât mai pronunţată este reducerea speranţei de viaţă. În medie, fiecare diagnosticare mai timpurie cu 10 ani mai devreme a dus la o scădere de aproximativ patru ani a speranţei de viaţă.
Pe baza datelor din Statele Unite, echipa a estimat că persoanele diagnosticate cu diabet la vârstele de 30, 40 şi 50 de ani au avut o speranţă de viaţă redusă cu aproximativ 14, 10 şi, respectiv, şase ani, în comparaţie cu cele care nu aveau această boală.
Aceste cifre s-au dovedit a fi uşor mai mari în cazul femeilor, şi anume 16, 11 şi, respectiv, şapte ani, în comparaţie cu bărbaţii, care au înregistrat scurtarea vieţii cu 14, nouă şi cinci ani. În comparaţie cu datele din Uniunea Europeană (UE), constatările au fost consecvente, potrivit sursei citate de News.ro. Europenii diagnosticaţi la vârstele de 30, 40 şi 50 de ani au avut o speranţă de viaţă redusă cu aproximativ 19, nouă şi, respectiv, cinci ani.
Echipa de cercetători a constatat că reducerea speranţei de viaţă la persoanele cu diabet s-a datorat în principal „deceselor vasculare” – cele legate de infarctul miocardic, AVC şi anevrisme. Alte complicaţii, cum ar fi cancerul, au contribuit, de asemenea, la scăderea speranţei de viaţă.
Constatările sugerează, de asemenea, că depistarea precoce a diabetului prin screening, urmată de un control intensiv al glucozei, ar putea ajuta la prevenirea complicaţiilor pe termen lung ale acestei afecţiuni.