Din cuprinsul articolului
România se află la câteva zile distanță de momentul introducerii noilor acte de identitate. Concret, din 20 martie 2025 vor fi eliberate cărți electronice de identitate (CEI), pentru început în județul Cluj, urmând ca în următoarele două luni să fie extinse la nivelul întregii țări.
Pe lângă datele personale obișnuite, pe noile cărți de identitate electronice vor fi introduse elemente suplimentare, precum două amprente digitale și un cip electronic în care vor fi stocate informațiile titularului. Pentru persoanele care nu doresc o carte de identitate electronică, cărțile de identitate clasice vor fi disponibile în noul format începând cu 20 mai 2025.
Începând cu 2 iunie 2025, și copiii sub 14 ani vor putea folosi noua carte de identitate electronică.
„Din 2 iunie 2025, Cartea electronică de identitate va putea fi eliberată și pentru copii de sub 14 ani. Era pana acum un prag psihologic: „la 14 ani am buletin”. Ei bine, această carte electronica poate fi eliberată și pentru copii mai mici de 14 ani pentru o libertate mai bună de circulație în primul rând și de identificare atunci când beneficiem de libertatea de mișcare din zilele noastre”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Trebuie reținut că actualele cărți de identitate rămân valabile până la data expirării și nu este obligatorie schimbarea cu noile cărți de identitate electronice.
Cartea de identitate electronică și copiii sub 14 ani. Dacă este cazul, cartea electronică de identitate va fi folosită ca document de călătorie, dar și pentru stabilirea identității în cadrul procedurilor administrative (o metodă mai eficace decât utilizarea certificatului de naștere);
Principalele avantaje ale cărții de identitate electronice
Dimensiuni standardizate, asemănătoare cardurilor bancare, în concordanță cu standardele europene
Funcții de securitate avansate pentru protecția împotriva contrafacerii și furtului de identitate
Poate fi folosit ca document de călătorie
Acces facil la serviciile electronice și posibilitatea de a-l utiliza pentru semnături electronice.
Costuri și accesibilitate
În perioada 20 martie 2025 – iunie 2026, costul cărții electronice naționale de identitate va fi acoperit din fonduri externe nerambursabile prin Planul național de redresare și reziliență (NRRP).
Ce date sunt înregistrate în Cartea Electronică de Identitate Națională?
Pe suport de hârtie: numele, prenumele, cetățenia, data nașterii, sexul, imaginea facială, CNP-ul, semnătura olografă.
Forma electronică: toate datele tipărite, plus numele de familie al părinților, adresa, două amprente digitale ale titularului și certificatele digitale de autentificare sau semnătura electronică.
Amprentele digitale introduse în SIC sunt șterse ireversibil din baza de date a autorității de tipărire, similar procedurii aplicate pentru pașaportul electronic.
Sunt exceptați de la obligația de luare a amprentelor digitale copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele în cazul cărora amprentarea este fizic imposibilă.
Critici la adresa premierului Marcel Ciolacu privind noile cărți de identitate
„Noile cărți de identitate care vor fi tipărite începând din 20 martie vor conține informații legate de sexul persoanei respective- care nu poate fi decât feminin sau masculin, și nu de ”gen”. Așa este normal! Acest Guvern nu va permite strecurarea perfidă a unor elemente woke în legislația românească!”, a scris și premierul Marcel Ciolacu pe facebook, care pare că a preluat discursul lui Donald Trump în ultima vreme.
„Textul conține mai multe probleme, atât din punct de vedere al clarității și corectitudinii lingvistice, cât și al argumentației și perspectivei sociale. Iată câteva aspecte care pot fi considerate greșite sau discutabile:
1. Utilizarea incorectă a semnelor de punctuație:
– „sexul persoanei respective- care nu poate fi decât feminin sau masculin” → cratima este folosită greșit; corect ar fi „sexul persoanei respective – care nu poate fi decât feminin sau masculin” (cu spațiu înainte și după linia de pauză).
– „Așa este normal!” → Această propoziție este vagă și nu explică de ce ar fi „normal” în acest context.
2. Confuzia între „sex” și „gen”:
– Afirmația că identitatea de gen nu trebuie menționată pentru că „sexul” este suficient reflectă o confuzie între cele două concepte.
– *Sexul* este determinat biologic (caracteristici anatomice, cromozomi etc.), în timp ce *genul* este un construct social și cultural legat de rolurile, comportamentele și identitatea personală.
– Documentele de identitate din multe țări recunosc și aspectul identității de gen, nu doar sexul biologic, din motive de protecție a drepturilor persoanelor transgender și non-binare.
3. Limbajul părtinitor și emoțional:
– Fraza „strecurarea perfidă a unor elemente woke” folosește un limbaj emoțional și partizan, sugerând în mod negativ că orice recunoaștere a identității de gen ar fi „perfidă”.
– Termenul „woke” este folosit peiorativ, dar nu este clar definit în context.
4. Afirmație nefundamentată despre „Guvern”:
– „Acest Guvern nu va permite…” → nu este clar la ce legislație sau modificare concretă se face referire. Într-un comunicat oficial, ar trebui să fie precizat exact ce măsuri legale sunt vizate.
Concluzie:
Dacă acest text ar fi destinat unui comunicat oficial, ar trebui reformulat pentru claritate, neutralitate și corectitudine terminologică. În forma actuală, transmite un mesaj părtinitor, imprecis și care nu respectă bunele practici de comunicare publică.”, i-a scris Corina Neagu, specialistă în HR, în comentarii, potrivit News18.
