Se schimbă legislaţia privind bolile profesionale, considerate adesea un stigmat

O „boală profesională” este o boală cauzată în primul rând de expunerea la locul de muncă la factori de risc fizici, organizatorici, chimici sau biologici sau la o combinație a acestor factori.

Numărul şi natura factorilor de risc, luaţi în considerare ca generatori de boli profesionale, diferă de la o ţară la alta şi, implicit, şi încadrarea juridică a maladiilor.

Pentru ca o afecţiune să fie calificată ca boală profesională trebuie să îndeplinească mai multe criterii:
– Să decurgă din exercitarea unei meserii sau profesii;

– Să fie provocată de factori de risc fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de muncă sau de suprasolicitări;

– Acţiunea factorilor de risc asupra organismului să fie de lungă
durată.

Senatorul Costel Vicol, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, a condus miercuri masa rotundă dedicată îmbunătățirii legislației în domeniul sănătății și securității în muncă. Evenimentul, desfășurat în Sala Avram Iancu din Senatul României, a reunit reprezentanți ai instituțiilor cheie din domeniu, precum și specialiști din sănătate și sindicate.

Principalele probleme discutate au fost:

Declararea bolilor profesionale

În România, numărul cazurilor de boli profesionale raportate anual este mult sub nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. În timp ce Franța și Germania raportează anual peste 120.000 de cazuri de boli profesionale, în România sunt declarate doar două cazuri pe an. Această situație subliniază nevoia de prevenție și raportare corectă a afecțiunilor profesionale.

Prevenția în sănătate

S-a evidențiat lipsa unui sistem funcțional de prevenție în medicina muncii, atât la nivel de angajatori, cât și la nivel legislativ. Participanții au propus implementarea unor programe de prevenție obligatorii, inspirate din bunele practici din Franța și Germania, unde inspectorii de muncă cu specializare în medicina muncii supraveghează îndeaproape respectarea reglementărilor.

Necesitatea unui registru informatizat al bolilor profesionale: s-a identificat nevoia urgentă de a crea un registru național informatizat al bolilor profesionale, care ar permite o monitorizare mai eficientă a cazurilor și ar îmbunătăți semnificativ legislația în domeniu.

Responsabilitatea instituțiilor de stat

Un alt punct esențial a fost lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile responsabile de controlul în domeniul sănătății și securității în muncă. S-a propus crearea unei agenții distincte care să preia atribuțiile de control și prevenție, pentru a alinia România la standardele europene.

Deficiențe în cercetarea domeniului sănătății la locul de muncă: România se confruntă cu un deficit de cercetare în domeniul sănătății și securității în muncă, nefiind implementate programe naționale în acest sens. S-a recomandat crearea unor parteneriate între stat, industria privată și instituțiile de cercetare pentru a dezvolta soluții eficiente.

Soluțiile identificate în cadrul discuțiilor includ:

• Introducerea unor obligații clare de prevenție pentru angajatori, care să includă pauze de mișcare regulate și echipamente ergonomice adaptate posturilor de muncă sedentare;
• Înființarea unui registru național pentru monitorizarea bolilor profesionale;
• Implementarea unui program național de prevenție a bolilor profesionale, finanțat din bugetele deja existente pentru asigurările de sănătate și cele pentru accidente de muncă și boli profesionale;
• Crearea unei agenții pentru sănătate și securitate în muncă, care să centralizeze și să coordoneze activitățile de cercetare, control și prevenție, asigurând un cadru legislativ unitar și eficient.

La finalul discuțiilor, s-a stabilit crearea unui grup de lucru care să elaboreze un proiect legislativ ce va include toate propunerile prezentate. Acest grup de lucru va colabora cu instituțiile relevante pentru a actualiza Legea nr. 319/2006, asigurând o protecție reală a angajaților și alinierea la standardele europene.

„Schimbările legislative pe care le propunem vor asigura un mediu de muncă sigur și sănătos pentru toți angajații din România. Vom continua să colaborăm cu toate instituțiile implicate pentru a garanta dreptul la sănătate și securitate în muncă, un drept fundamental pentru fiecare cetățean”, a mai spus Costel Vicol, potrivit unui comunicat de presă.