Se manifestă prin hipertensiune arterială, probleme circulatorii, dureri de cap şi depresie, dar nu este o boală. Receptiv la schimbările de vreme percepute de organism ca fiind stresante şi care induc o stare de disconfort ai putea crede că suferi de vrei boală. Schimbările pe care le resimțim în fiecare an la ieșirea din vară sunt însă firești şi trebuie să le facem față. Toamna, ziua e mai scurtă, lumina soarelui mai palidă, temperaturile au scăzut, iar organismul trebuie să se acomodeze.
Când ești meteosensibil, melancolia și lipsa de energie îți dau târcoale. Nu mai avem parcă energie, iar afecțiunile mai vechi încep să se acutizeze.
Starea noastră fizică trebuie echilibrată și putem face asta, pentru că deși toamna e și rece, și tristă, uneori, ea oferă și antidotul potrivit, remedii de o bogăție și o diversitate pe care nu le mai întîlnim în alte perioade: plante, legume, fructe și semințe.
Dacă ești meteosensibil asta nu înseamnă că ești bolnav, ci doar ceva mai „receptiv” la schimbările de vreme, percepute de organism ca fiind stresante şi care induc o stare de disconfort.
Faptul că te dor oasele în această perioadă e un indiciu că eşti meteodependent.
Femeile sunt mai predispuse de a fi meteodependente decât bărbaţii, asemenea persoanele care locuiesc la oraş.
Meteosensibilitatea se manifestă prin hipertensiune arterială, probleme circulatorii, dureri de cap, stări de epuizare fizică, somnolenţă, depresii, ameţeli, dificultăţi de concentrare sau insomnie, dureri osteoarticulare.
Şi copiii pot fi meteosensibili, caz în care la aceştia se va manifesta prin somnolenţă şi iritabilitate.
Temperatura influenteaza în general afectiunile cardiovasculare si reumatice, astfel că expunerea bruscă la frig produce o vasoconstrictie la nivelul circulatiei periferice, pentru a impiedica pierderea caldurii, si astfel apar durerile de miini si picioare.
În acelaşi timp, presiunea atmosferica influenteaza oxigenarea sangelui si circulatia sanguina, o presiune scazuta antrenând o accelerare a batailor inimii si o crestere a tensiunii arteriale.
În acelaşi timp, atunci când este ceaţă, persoanele meteosensibile pot avea reactii neurovegetative, iar cei cu afecţiuni la plămâni pot avea dificultăţi de respiraţie.
Vantul rece poate declansa crize de angina pectorala. Aeroionii negativi ii vor ajuta pe hipertensivi, dar celor cu tensiune scazuta le vor da ameteli si dureri de cap.
Cei care suferă de reumatism, artroza, boli cardiovasculare sau depresie au cel mai mult de suferit din cauza dezechilibrelor climatice.
Dumneavoastră puteti, de altfel, „prezice“ cum va fi vremea cu câteva zile inainte, pentru că durerile pe care le resimtiti in fracturi sau rani vechi nu vă mai dau pace.
Şi cum prevenţia este cea mai bună, şi meteodependenţii trebuie să ţină seama de asta şi să intre în toamnă cât mai sănătoşi.
Asta presupune însă mult timp petrecut în natură, plimbări, grijă la starea de spirit şi la felul în care relaţionaţi cu ceilalţi. Afecţiunile de care suferiţi nu trebuie neglijate şi bine ar fi să nu ocoliţi nici staţiunile balneoclimaterice.
Sunt foarte indicate tratamentele pe bază de plante, masajul şi băile.
Evitaţi trecerile bruşte de la cald la frig şi invers dacă aveţi probleme cu inima, tensiune arterială, de circulaţie sangvina. Extractul de galbenele ajuta in cazul cresterii bruste a tensiunii arteriale si a inflamatiilor reumatismale, iar pentru cei care suferă de dureri reumatice le sunt de folos uleiurile de cânepă, in sau coacăze negre, deoarece continutului în acizi grasi esentiali, care scad inflamaţiile.
Dacă ne simţim mai melancoli sau mai trişti în această perioadă asta nu înseamnă că avem o problemă psihică. Depresia de sezon se manifesta prin tristete, mai ales dimineata, oboseala, lipsă de energie, tulburări de somn, dificultati de concentrare, modificari ale greutatii corporale.
Ceasul nostru biologic nu mai funcţionează la fel o dată ce zilele sunt mai scurte, iar lumina sorelui nu mai este atât de intensă.
Acest tip de depresie se tratează însă şi ea. Nu trece de la sine şi poate, în timp, să ne strice relatiile pe care le avem cu ceilalţi sau să ne alegem cu boli psihice şi cardio-vasculare.
Ianuarie şi februarie sunt însă cele mai grele luni pentru cei care suferă de depresie, mai vulnerabili fiind femeile şi copiii.
Lumina este antitodul cel mai eficient, astfel că trebuie să ne expunem la soare cât mai des posibil şi să facem plimbări chiar şi atunci când este înnorat.
Creierul are nevoie de oxigen, iar mişcarea ne va revigora organismului, fie că vorbim de o plimbare, fie de mers pe bicicleta, aerobic, gimnastică sau alergare.
Psihologii spun ca remediul cel mai eficient împotriva depresiei este practicarea activitatilor care ne fac cea mai mare placere.
Specialistii mai spun ca stările afective negative de toamnă pot fi combatute eficient cu starile pozitive ale sentimentului de iubire.
În acelaşi timp nu trebuie să uităm să profitam de recolta bogată a acestui anotimp şi să ne revitalizăm organismul cu o alimentatie bogata în minerale şi vitamine.
Oţetul de mere, mierea, uleiul de peste, vitamina C sunt doar cateva remedii naturiste cu care simptomele nedorite pot fi contracarate.
Legumele albe (radacini de patrunjel, telina, pastirnac) contin cantitati importante de magneziu, potasiu si vitamine, iar legumele si fructele rosii au fier si magneziu.
Cele portocalii sunt bogate in betacaroten, iar cele verzi, conţin clorofila, calciu, magneziu si zinc.
Aportul de nutrienti din legume si fructe reglează buna dispozitie şi reface carentele organismului.
