Se întâmplă astăzi. Solstițiul de iarnă, cea mai lungă noapte din an. Ce obiceiuri străvechi au românii pentru acest eveniment

Solstiţiul de iarnă reprezintă ziua cea mai scurtă şi noaptea cea mai lungă. Ca în fiecare an, acesta are loc pe data de 21 decembrie.

În această zi, emisfera nordică a planetei este în punctul cel mai îndepărtat faţă de soare. Solstiţiul este începutul astronomic al iernii.

Anul acesta, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului va fi sâmbătă 22 decembrie, începând cu ora 00:23.

Solstiţiu înseamnă „soare nemişcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).

Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu.