O femeie și-a luat inima în dinți și i-a scris soției bărbatului cu care avusese o aventură. Cuvintele acesteia au emoționat o lume întreagă.
„Nu știu ce m-a determinat, dar azi ți-am căutat numele pe Google. Nu sunt sigură de ce câteodată mă mănâncă limba să mă mai uit în trecut, în ciuda faptului că este de-a dreptul dureros să fac asta. Nu este faptul că sunt nefericită – din contră, îmi este foarte bine; după câțiva ani foarte dificili, am din nou încredere în mine, sunt iubită și mi-am construit o viață foarte frumoasă.
Chiar și așa, nu m-am putut opri și m-am uitat la toate pozele tale. Acolo erați amândoi fericiți și zâmbitori; poze cu el, poze cu tine și câteva poze cu câinele (cel mai probabil, același câine despre care el îmi povestea că a mâncat o mănușă de grădinărit). Știam atât de multe despre viețile voastre apoi, într-o clipă, el a plecat și mi-a luat totul.
Am fost destul de surprinsă de faptul că ați rămas împreună, că într-un fel ai reușit să treci peste infidelitatea soțului tău. Mă întreb ce povești ți-a spus și cum a reușit să te facă să îl ierți.
M-am gândit de multe ori la discuțiile pe care obișnuiam să le am cu el în miez de noapte în acel apartament din orașul european; “Te iubesc” – îmi spunea. “Trebuie doar să o conving că cel mai bine este să divorțăm.” Îi plăcea foarte mult când simțea mirosul parfumului meu pe așternuturile patului deoarece îi amintea de mine, de momentele noastre frumoase, de cât de mult ne iubeam. Visam amândoi cu ochii deschiși că vom închiria un apartament la Londra și vom avea o viață frumoasă împreună, însă din păcate totul s-a destrămat, rămânând doar durere în urmă.
Mi-a spus să am răbdare pentru că îi este frică de tine, că ai putea fi răzbunătoare și ai putea folosi cunoștintele tale pentru a îl opri să își mai vadă copiii sau pentru a-l distruge financiar.
În alte dăți, era dur și încrezător: “Am să îi dau o singură șansă, ca sa fie rezonabil.” – îmi spunea la o cină la lumina lumânărilor. “În caz contrar, mă voi asigura că nu va rămâne cu absolut nimic.”
Sunt convinsă că atunci credea fiecare cuvânt pe care îl spunea sau avea impresia că îl crede. În ziua în care m-ai sunat, i-am spus că cel mai urat lucru pe care îl poate face era să continue să te mintă și că, făcând asta, îți insultă inteligența. El m-a implorat să nu îți răspund, să nu îți confirm nimic, să încerc să nu vorbesc absolut deloc cu tine.
A fost foarte dificil. Simțeam și înțelegeam furia și durerea ta și uram poveștile stupide cu care el încerca să te aburească – acestea ne distrugeau pe noi toți.
În mai multe rânduri, eram atât de aproape să îți răspund. Mă imaginam spunându-ți următoarele cuvinte: “Dacă merge ca o rață, măcăne ca o rață și arată ca o rață… atunci clar este o rață.” Știai exact ce se întâmpla; nu aveai nevoie de nimeni pentru confirmare. Știam că văzusei facturile de la hotel și de la telefon, să nu mai vorbesc de bonul de la Tiffany, care a fost aproape cât salariul meu pe o lună.
După ce totul s-a terminat, furia mea a început să fiarbă în mine. Uneori mă simțeam îngrozitor și îmi doream doar să îl pedepsesc, să îl fac sa sufere pentru faptul că nu mi-a permis să îți spun și varianta mea a poveștii. Am vrut să îți demonstrez că a fost mult mai mult decât o tăvăleală, mai mult decât o aventură de 16 luni; am vrut să îți trimit poze pentru a îți demonstra cât de mult își dorea să fie cu mine. Dar, cel mai mult, mă simțeam groaznic când a venit și mi-a spus că te-a ales pe tine în locul meu.
Până acum câteva luni, știu că și el m-a verificat constant. Asta nu s-a mai întâmplat de ceva timp, ceea ce este un lucru bun. Nu îmi doresc sub nicio formă să mă întorc în trecut și sunt convinsă că nici tu. Niciodată nu voi ști cum vă veți descurca voi doi, ce te-a făcut să îl ierți sau dacă vreunul dintre voi este cu adevărat fericit. Cu toate acestea, ajungând la finalul acestei scrisori, îmi doresc sincer ca amândoi să fiți fericiți.”