Schizofrenia

Ce este schizofrenia?

Schizofrenia este o boală mintală gravă care afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă. Persoanele cu schizofrenie pot părea că și-au pierdut legătura cu realitatea, ceea ce poate fi supărător pentru ei, pentru familia și prietenii lor. 

Simptomele schizofreniei pot face dificilă participarea la activitățile obișnuite, de zi cu zi, dar sunt disponibile tratamente eficiente. Mulți oameni care primesc tratament se pot angaja la școală sau în orice alt loc de muncă, pot obține independență și se pot bucura de relații personale.

Semnele și simptomele schizofreniei

Este important să recunoașteți simptomele schizofreniei și să căutați ajutor cât mai devreme posibil. Persoanele cu schizofrenie sunt de obicei diagnosticate între 16 și 30 de ani, după primul episod de psihoză.

Începerea tratamentului cât mai curând posibil după primul episod de psihoză este un pas important către recuperare. Cu toate acestea, cercetările arată că schimbările treptate în gândire, starea de spirit și funcționarea socială apar adesea înainte de primul episod de psihoză. Schizofrenia este rară la copiii mai mici.

Simptomele schizofreniei pot diferi de la o persoană la alta, dar în general se încadrează în trei categorii principale: psihotice, negative și cognitive.

Simptomele psihotice includ schimbări în modul în care o persoană gândește, acționează și experimentează lumea. Persoanele cu simptome psihotice pot pierde simțul comun al realității cu ceilalți și pot experimenta lumea într-un mod distorsionat. Pentru unii oameni, aceste simptome vin și dispar. Pentru alții, simptomele devin stabile în timp. Simptomele psihotice includ:

• Halucinații: Când o persoană vede, aude, miroase, gustă sau simte lucruri care nu sunt de fapt acolo. Auzirea vocilor este comună pentru persoanele cu schizofrenie. Persoanele care aud voci le pot auzi mult timp înainte ca familia sau prietenii să observe o problemă.
• Iluzii: Când o persoană are convingeri puternice care nu sunt adevărate și pot părea iraționale pentru alții. De exemplu, persoanele care se confruntă cu iluzii pot crede că oamenii de la radio și televiziune trimit mesaje speciale care necesită un anumit răspuns sau pot crede că sunt în pericol sau că alții încearcă să-i rănească.
• Tulburare de gândire: Când o persoană are moduri de gândire neobișnuite sau ilogice. Persoanele cu tulburări de gândire pot avea probleme în organizarea gândurilor și a vorbirii. Uneori, o persoană se va opri din vorbit în mijlocul unui gând, va sări de la un subiect la altul sau va inventa cuvinte care nu au sens.
• Tulburare de mișcare: Când o persoană prezintă mișcări anormale ale corpului. Persoanele cu tulburări de mișcare pot repeta anumite mișcări iar și iar.

Simptomele negative includ pierderea motivației, pierderea interesului sau a plăcerii în activitățile de zi cu zi, retragerea din viața socială, dificultatea de a manifesta emoții și dificultăți de funcționare normală.

Simptomele negative includ:

• Întâmpinați dificultăți de planificare și de a continua activități, cum ar fi cumpărăturile alimentare
• Aveți dificultăți în a anticipa și a simți plăcere în viața de zi cu zi
• Vorbești cu o voce plictisitoare și arăți o expresie facială limitată
• Evitarea interacțiunii sociale sau interacțiunea în moduri incomode din punct de vedere social
• Nivel de energie foarte scăzută și petrecerea mult a timpului în activități pasive. În cazuri extreme, o persoană poate înceta să se miște sau să vorbească pentru un timp, ceea ce este o afecțiune rară numită

Aceste simptome sunt uneori confundate cu simptome de depresie sau alte boli mintale.

Simptomele cognitive includ probleme de atenție, concentrare și memorie. Aceste simptome pot face dificilă urmărirea unei conversații, învățarea lucrurilor noi sau amintirea întâlnirilor. Nivelul de funcționare cognitivă al unei persoane este unul dintre cei mai buni predictori ai funcționării sale de zi cu zi. Furnizorii de servicii medicale evaluează funcționarea cognitivă folosind teste specifice.

Simptomele cognitive includ:

• Întâmpinați probleme în procesarea informațiilor pentru a lua decizii
• Întâmpinați probleme în utilizarea informațiilor imediat după ce le învățați
• Întâmpinați dificultăți de concentrare sau de atenție

Risc de violență

Majoritatea persoanelor cu schizofrenie nu sunt violente. În general, persoanele cu schizofrenie au mai multe șanse decât cele fără boală să fie rănite de către alții. Pentru persoanele cu schizofrenie, riscul de auto-vătămare și de violență față de ceilalți este cel mai mare atunci când boala nu este tratată. Este important să ajutați persoanele care prezintă simptome să primească tratament cât mai repede posibil.

 Schizofrenie vs. tulburare de identitate disociativă

Deși unele dintre semne pot părea similare la suprafață, schizofrenia nu este o tulburare de identitate disociativă (care obișnuia să fie numită tulburare de personalitate multiplă sau personalitate divizată). Persoanele cu tulburare de identitate disociativă au două sau mai multe identități distincte care sunt prezente și care preiau alternativ controlul asupra lor.

Factorii de risc pentru schizofrenie

Mai mulți factori pot contribui la riscul unei persoane de a dezvolta schizofrenie.

• Genetica: Schizofrenia se transmite uneori în familii. Cu toate acestea, doar pentru că un membru al familiei are schizofrenie, nu înseamnă că și alți membri ai familiei o vor avea. Studiile sugerează că multe gene diferite pot crește șansele unei persoane de a dezvolta schizofrenie, dar că nicio genă nu provoacă tulburarea de la sine.
• Mediu: Cercetările sugerează că o combinație de factori genetici și aspecte ale mediului și experiențele de viață ale unei persoane pot juca un rol în dezvoltarea schizofreniei. Acești factori de mediu care pot include viața în sărăcie, medii stresante sau periculoase și expunerea la viruși sau probleme nutriționale înainte de naștere.
• Structura și funcția creierului: cercetările arată că persoanele cu schizofrenie pot avea mai multe șanse de a avea diferențe în dimensiunea anumitor zone ale creierului și în conexiunile dintre zonele creierului. Unele dintre aceste diferențe ale creierului se pot dezvolta înainte de naștere. Cercetătorii lucrează pentru a înțelege mai bine modul în care structura și funcția creierului se pot lega de schizofrenie.