Schimbările climatice cresc incidența alergiilor. „Viitorul nu sună foarte bine!”

Schimbările climatice cresc incidența alergiilor. Unul dintre cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății umane este influența acestora asupra alergiilor.

În condițiile în care 1 din 4 adulți din România suferă de o formă de alergie, iar 1 din 3 copii suferă de rinită alergică, conform datelor SRAIC, medicii de specialitate cred că bolile cu componentă alergică se vor agrava ca urmare a schimbărilor climatice, mai ales că aceste schimbări afectează și speciile de plante care provoacă alergii.

Ambasada Danemarcei în România a găzduit un evenimentul cu tema „Provocările viitoare pentru sănătatea publică în contextul schimbărilor climatice și al poluării”, facilitand un cadru deschis de discutii între reprezentanți ai autorităților, organizațiilor neguvernamentale precum și medici din domeniile alergologie, dermatologie, medicină de familie, ORL și pneumologie, implicați în tratarea pacienților cu componentă alergică afectați de schimbările climatatice și poluare.

Raport alarmant: Schimbările climatice cresc incidența alergiilor

Evenimentul a oferit participanților oportunitatea de a discuta posibile strategii și măsuri necesare pentru a face față provocărilor în creștere asociate sănătății publice, prin:

• Creșterea conștientizării în rândul pacienților și a cadrelor medicale cu privire la incidența tot mai mare a afecțiunilor alergice
• Educarea pacienților cu privire la impactul poluării și al schimbărilor climatice asupra sănătății lor, precum și măsurile de prevenție și tratament disponibile în rinite alergice și alte forme de alergii
• Colaborarea strânsă dintre specialități pentru a susține pacientul de la debutul simptomelor alergice la patologiile cronice, precum astmul și rinită alergică, dar și al altor manifestări cu potențial cronic

Mai mult polen în atmosferă pentru o perioadă mai lungă

Un raport realizat de Prof. Dr. Viorel Ancuceanu, profesor de Botanică farmaceutică și Biologie Celulară la UMF „Carol Davila” arată că schimbările climatice accelerează creșterea cantității de polen din atmosferă cu 25% și extind durata de viață a plantelor alergene cu 17%.

Aceste efecte amplifică riscurile pentru sănătatea publică, mai ales în contextul creșterii expunerii la alergeni, în special în Europa. Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, impactul asupra sănătății umane devine din ce în ce mai vizibil, în special prin agravarea alergiilor și a afecțiunilor respiratorii. Raportul a fost prezentat în cadrul evenimentului găzduit de Ambasada Danemarcei în România.

Polenul, un inamic nevăzut, exacerbat de schimbările climatice

Conform studiului, nivelurile ridicate de CO₂ au determinat o creștere semnificativă a producției de flori și, implicit, a polenului. Mai mult, nivelul alergenului asociat cu polenul de ambrozie a crescut de 1,8 ori în comparație cu perioadele preindustriale.

O simulare realizată pentru perioada 2041-2060 (foto hartă) arată că în contextul accentuării  schimbărilor climatice cea mai mare parte a populației Europei va suferi de o formă mai ușoară sau mai gravă de alergie la plante, cu precădere în Europa de Est.

Alergiile – o provocare tot mai mare în Europa 

„Accelerarea urbanizării, creșterea poluării și schimbarea stilului de viață au transformat mediul  înconjurător într-unul mult diferit de cel al generațiilor precedente. Aceste schimbări afectează  bunăstarea noastră, iar una dintre consecințele critice este creșterea sensibilizării la alergii și boli  respiratorii,” afirmă Excelența Sa, Uffe A. Balslev, ambasadorul Danemarcei în România.  „Răspândirea polenului, în special a ambroziei, devine o provocare majoră de sănătate publică în  România.”, mai precizează acesta.

Schimbările climatice și răspândirea ambroziei – un pericol în creștere

Ambrozia este una dintre cele mai agresive specii alergenice, producând anual până la 65.000 de semințe per plantă și până la 1 miliard de boabe de polen, mai bine de 50% din această cantitate fiind în Europa. „Toate aceste modificări ale florei, de la creșterea volumului de alergeni până la extinderea sezonului de alergii, duc la o sensibilizare crescută a populației. Schimbările genetice care apar în contextul expunerii la polen favorizează dezvoltarea astmului și a afecțiunilor alergice. Creșterea temperaturilor se asociază în cazul ambroziei cu un sezon de polen de ambrozie mai extins, iar asta va avea un ecou clinic în rândul populației. Cel mai probabil vom asista la creșterea numărului de alergii care deja sunt multe, dar vor fi și mai multe.”, explică Prof. Dr. Viorel Ancuceanu, profesor la UMF „Carol Davila”.

Sistemele de sănătate, sub presiune 

„Creșterea temperaturilor se asociază cu un sezon de polen de ambrozie mai lung, iar asta va avea un  impact direct asupra sănătății publice,” avertizează Prof. Dr. Dragoș Bumbăcea, medic specialist  pneumolog, Spitalul Universitar de Urgență Elias. „Poluarea aerului contribuie la agravarea  afecțiunilor respiratorii și la suprasolicitarea serviciilor medicale de urgență.”, adaugă acesta.

În ultimii ani, România a înregistrat o explozie a cazurilor de alergii, majoritatea fiind tratate doar cu  produse care amelioreaza simptomele, fara a exista abordare coerentă și procedurată pentru a afla cauza de baza a bolii „Aceasta este o problemă serioasă de sănătate publică, deoarece persoanele afectate au un randament scăzut în societate. Imunoterapia este o soluție promițătoare pentru viitor, deoarece  tratează cauzele afecțiunilor alergice,” explică Tiberius Brădățean, secretar de stat în Ministerul  Sănătății.

Necesitatea accesului tuturor pacienților alergici la diagnostic de precizie

În prezent, medicii fac eforturi să faciliteze accesul pacienților la diagnostic timpuriu și tratament prin crearea normelor la Legea nr. 4/2021 dedicată pacienților alergici, care prevăd o abordare multidisciplinară, astfel încât pacientul să nu mai fie nevoit să meargă la fiecare specialist în parte.

„În România, analizele de alergologie moleculară de precizie sunt compensate, însă doar prin spitalizare de zi, ceea este un mare progres pentru alergologia românească, dar limitează accesul pacienților la aceste metode de diagnostic moderne.” subliniază Prof. Dr. Carmen Panaitescu, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

Radu Gănescu – președinte Asociația COPAC:

„Eu ca pacient trebuie să alerg de la un medic la altul. Cam asta e realitatea. Deocamdată accesul pacientului la un circuit bine stabilit nu este facil. Avem puțini specialiști alergologi. Cum ajung eu la un medic care să îmi pună un diagnostic timpuriu? Cum îmi iau tratamentul? Vorbim de un tratament de lungă durată și pacientul spune la un moment dat: M-am săturat! Nu mai vreau să iau tratamentul, mai fac o pauză! Și de aici încep complicațiile efectele adverse.”  

În plus, pacienții își pot agrava suferința dacă apelează la automedicație, iar datele OMS arată că 62% dintre români iau medicamente fără să se consulte în prealabil cu un medic. De aceea, amână și un consult de specialitate.

Dr. Roxana Bumbăcea: „Viitorul Nu sună foarte bine!”

Dr. Daciana Toma – Vicepreședinte Societatea Română de Medicină de Familie:

„În momentul în care un pacient este deja diagnosticat nu mai e greu. Greu este când nu a fost diagnosticat din copilărie, ci la vârsta adultă. Pentru că ei când vin la noi ne spun că au luat deja niște picături, ceva de tuse… Merg pe automedicație. Primul pas – se duc mai întâi în farmacie. Dacă nu se rezolă cu farmacia vin la medicul de familie. Și deabia de aici încolo ajung la un specialist.” 

Prof. Dr. Roxana Bumbăcea – Președintele Comisiei de Alergologie și Imunologie Clinică a Ministerului Sănătății:

„Viitorul nu sună foarte bine. Sunt mulți pacienți, sunt severi și trebuie să înțelegem ce se va întâmpla cu aceste afecțiuni. Este nevoie de Centre de Excelență pentru că unii pacienți au nevoie de proceduri speciale care necesită știință mai multă. Este un model similar celor care funcționează în Europa”.  

Aproximativ 80% dintre pacienții care folosesc un tratament medicamentos împotriva alergiilor și simt că au controlul asupra propriilor simptome nu controlează evoluția bolii către astm alergic.