Din cuprinsul articolului
Pentru obişnuiţii locului, schimbarea adusă de aderarea României la Spaţiul Schengen, la 1 ianuarie, a fost mai mult decât o simplă reformă administrativă. Practic, peste noapte, vama Borş, punctul de trecere a frontierei din vestul României, s-a transformat într-un loc mult mai liniştit. Cozile kilometrice de camioane, în care şoferii stăteau ore întregi pentru a-şi face formalităţile, au dispărut. Zgomotul motoarelor ambalate și mirosul de motorină arsă au fost risipite de vânt, iar freamătul din vamă s-a stins odată cu închiderea punctelor de control intensificate.
Controlul a migrat pe șosele
Dacă înainte şoferii de camioane şi navetiştii petreceau zeci de minute sau chiar ore în vamă, acum totul s-a schimbat. Cristian, un orădean care locuieşte în Ungaria, dar lucrează în România, povesteşte pentru E-Bihoreanul: „Înainte stăteam la control, de două ori pe zi, între 5 şi 30 de minute. Acum, niciodată. Poliţiştii de frontieră nu ne mai opresc pentru că ne cunosc.” Acesta este doar unul dintre numeroasele exemple ale unei schimbări radicale: acum trecerea graniţei se face rapid, fără a fi necesare verificări intense.
În schimb, controalele s-au mutat pe drumurile naționale, mai ales între Oradea și Borș, unde echipaje ale Poliției de Frontieră, Poliției Rutiere și ANAF sunt mereu prezente. Acestea verifică toate vehiculele, atât autoturismele, cât și camioanele, solicitând documentele necesare pentru a asigura că transporturile sunt conforme cu reglementările. Chiar și şoferii profesionişti care au un ochi format pot observa acum dacă o maşină este supraîncărcată, fiind imediat trasă pe dreapta pentru verificări suplimentare.
Schimbări majore pentru micile afaceri din zonă
În timp ce pentru navetişti şi pentru cei care tranzitează graniţa liber, aderarea la Schengen aduce un avantaj semnificativ, micile afaceri din vamă se confruntă cu dificultăţi. Afaceri care înainte prosperau datorită traficului intens de trecere a graniţei se văd acum nevoite să facă faţă scăderii numărului de clienţi.
Pe drumul care leagă Sântion de Borş, tonetele de vânzare a rovinietelor sunt acum închise, iar în vamă, din cele 10 gherete de schimb valutar, doar două mai sunt deschise. „Vânzările au scăzut cu mai mult de 60%”, povestește un întreprinzător local. În plus, efectele negative ale pandemiei, deschiderea vămii Borş II și, acum, intrarea României în Schengen au făcut ca mulți dintre comercianții din zonă să închidă afacerea sau să reducă personalul. De exemplu, hotelul Iris din Borş, care se baza pe traficul de turiști și transportatori, a avut o scădere de 12% a afacerii în ianuarie 2025 comparativ cu luna precedentă.
Hoteluri și restaurante închise sau în scădere
Fostul loc de oprire pentru camioane, Hotelul Magnific din Borş, unde şoferii obişnuiau să îşi petreacă pauzele, nu mai are acum clienţi. „Nu avem locuri suficiente pentru camioane, iar acum nu mai oprește nimeni”, spune o angajată a hotelului, menţionând scăderea semnificativă a vânzărilor din restaurant, care a ajuns la aproape 20% în doar o lună. În încercarea de a supraviețui, hotelul caută noi surse de venit, inclusiv prin atragerea turiștilor care se cazeză la intrarea sau ieşirea din țară. Această încercare de adaptare reflectă realitatea pe care o trăiesc majoritatea afacerilor de la frontieră.
Pandemia, Schengen și Borş II: trei lovituri pentru afaceri
Afacerile mici din zonă nu au avut parte de un drum lin în ultimii ani. Camelia Lata Leuca, administratorul Hotelului Iris, povestește că în 2018, hotelul înregistra un vârf de 4.000 de turiști, dar începând cu pandemia de COVID-19, afacerea a început să scadă. După deschiderea vămii Borş II, unde o mare parte din trafic s-a mutat, și cu aderarea României la Schengen, situația s-a înrăutățit și mai mult. „Am pierdut cam 500 de meniuri din cele 4.000 pe care le pregăteam lunar”, adaugă Camelia.
Vânzările tot mai slabe
Pe măsură ce traficul a scăzut, afaceri precum cafeneaua Giulio din vamă sau magazinul de produse de lux se confruntă cu scăderi semnificative ale vânzărilor. Proprietarul cafenelei a decis chiar să-și mute angajații în alt restaurant din zonă, în speranţa că traficul va reveni. La fel, magazinul de produse de lux care încă mai rămăsese în vamă, acum operează ca un simplu magazin, cu vânzări mult mai mici.
Perspectivele viitoare: o zona în transformare
Primarul oraşului Borş, Bátori Géza, recunoaște că, de când circulația liberă s-a implementat, afaceri precum restaurantele și tonetele de schimb valutar au avut de suferit. Totuși, el este încrezător că restrângerea activității afacerilor mici nu va afecta semnificativ bugetul local, având în vedere că pe platforma industrială din zonă sunt prezente companii cu forță economică semnificativă.
Totuși, închiderea unităților de la drum nu este văzută cu ochi buni de către autoritățile locale, care intenționează să intervină pentru a evita pustiirea zonei. Soluțiile propuse includ inventarierea unităților închise și încurajarea vânzării acestora către alți proprietari.
În ciuda acestor dificultăți, viața la frontieră continuă să se adapteze la noile condiții impuse de aderarea României la Spaţiul Schengen. Dacă unii trecători se bucură de libertatea de mişcare, micile afaceri se confruntă cu provocări semnificative, iar viitorul lor depinde de modul în care se vor putea adapta noii realităţi economice.
