Din cuprinsul articolului
Scanările RMN sau CT pot detecta semnele de demență înainte de apariția simptomelor? Medicii pot folosi scanările RMN sau CT pentru a ajuta la diagnosticarea demenței sau chiar la detectarea semnelor de demență înainte de apariția simptomelor. Dar acestea nu sunt suficiente pentru a diagnostica demența.
Scanările cerebrale sunt unul dintre cele câteva teste de diagnosticare pe care medicii le pot folosi pentru a detecta demența. Unele tipuri comune de scanări cerebrale includ:
În general, scanările imagistice oferă o imagine a creierului pe care medicii o pot analiza pentru a detecta semnele compatibile cu demența.
Demența vs. Alzheimer
Demența nu este o afecțiune specifică. Ea se referă la un grup de simptome care afectează capacitatea unei persoane de a-și aminti, gândi, rezolva probleme și comunica. De asemenea, poate provoca schimbări de dispoziție și de personalitate.
Boala Alzheimer este principala cauză a demenței. Potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire, peste 6 milioane de persoane trăiesc cu Alzheimer numai în Statele Unite.
Cum apare demența pe o scanare a creierului?
Simptomele demenței sunt legate de modificări ale structurilor și funcțiilor creierului pe care medicii le pot observa cu ajutorul unor tehnici imagistice precum RMN și CT. Însă modificările variază ușor de la un tip de demență la altul.
Atrofia (micșorarea) creierului este larg răspândită în majoritatea tipurilor de demență. Un medic poate fi capabil să identifice tipul de demență prin căutarea unui model specific de atrofie.
De exemplu, demența frontotemporală cauzează, de obicei, atrofierea zonelor frontale și temporale ale creierului.
Boala Alzheimer se poate datora unor modificări la nivelul hipocampusului, o parte a creierului implicată în memorie și învățare. Hipocampul unei persoane cu Alzheimer apare de obicei micșorat (atrofiat) la o scanare a creierului.
Demența vasculară, pe de altă parte, este rezultatul unei afecțiuni pe termen lung a vaselor de sânge din creierul dumneavoastră. Acest lucru poate cauza multiple accidente vasculare cerebrale care duc la o acumulare de daune și la un declin al funcției cognitive. Medicii ar putea folosi RMN sau CT în timpul procesului de diagnosticare pentru a căuta dovezi ale unui accident vascular cerebral.
În cele din urmă, demența cu corpi Lewy apare adesea alături de boala Parkinson. În acest caz, studiile imagistice din cadrul scanărilor PET pot dezvălui modificări ale zonelor producătoare de dopamină din creierul dumneavoastră.
Medicii folosesc RMN și CT pentru a detecta modificări care pot ajuta la diagnosticarea demenței. Fiecare metodă are avantajele și dezavantajele sale. Iată câteva diferențe cheie:
Riscuri
RMN-ul utilizează unde radio pentru a detecta structurile creierului. Se știe că undele radio nu prezintă niciun risc. Tomografiile computerizate utilizează raze X, deci implică expunerea la o mică doză de radiații.
Durata
RMN-urile durează mai mult timp pentru a fi administrate decât tomografiile. De obicei, acestea nu sunt cea mai bună opțiune pentru persoanele care nu pot sta nemișcate mult timp și care sunt instabile din punct de vedere medical.
Imagine
RMN-urile captează imagini mai detaliate ale creierului decât tomografiile. RMN-ul ar putea fi cea mai bună opțiune atunci când modificările cerebrale sunt mai puțin evidente, cum ar fi în timpul demenței în stadiu incipient sau după un accident vascular cerebral minor.
Contraindicații
Scanările RMN nu sunt neapărat potrivite pentru persoanele cu anumite implanturi medicale, cum ar fi articulațiile artificiale și stimulatoarele cardiace, potrivit healthline.com.
Costuri
RMN-urile sunt mai costisitoare decât CT-urile. O scanare CT ar putea fi alegerea mai bună dacă costul este o problemă.
De asemenea, este posibil ca medicul dumneavoastră să vă recomande un alt tip de scanare pentru a ajuta la diagnosticarea demenței.
Scanările PET sunt ușor diferite de RMN și CT. Acestea îi ajută pe medici să vizualizeze funcțiile creierului, spre deosebire de structuri. Aceștia ar putea observa modificări ale funcțiilor cerebrale care ar putea apărea în timpul stadiilor incipiente ale demenței.
Medicii pot ajusta scanările PET pentru ca aparatul să detecteze diferite aspecte ale funcției cerebrale. Uneori, ei pot injecta o substanță astfel încât scanarea să arate funcția într-o anumită zonă a creierului.
Pot scanerele cerebrale să diagnosticheze demența la timp?
Modificările cerebrale legate de demență pot fi vizibile la scanările imagistice în stadiile incipiente ale bolii. În unele cazuri, acestea ar putea fi vizibile chiar înainte de apariția simptomelor.
Medicii pot folosi scanările PET cu amiloid pentru a diagnostica demența timpurie. Acestea detectează plăcile amiloide din creier, o componentă cheie a bolii Alzheimer. Medicii folosesc această tehnică pentru a confirma un diagnostic de Alzheimer la o persoană care prezintă simptome timpurii.
Dar sunt necesare și alte teste pentru a detecta Alzheimer la o persoană cu plăci amiloide, dar fără simptome. Acest lucru se datorează faptului că unele persoane cu plăci amiloide nu dezvoltă niciodată simptome. De asemenea, unele persoane au un diagnostic clinic de Alzheimer, dar nu prezintă aceste modificări la o scanare PET.
Care este procedura pentru o scanare a creierului?
Scanările cerebrale sunt proceduri neinvazive. Profesioniștii din domeniul sănătății le efectuează de obicei în ambulatoriu, în spitale sau clinici de radiologie.
Înainte de scanarea creierului, este posibil ca personalul medical să vă ceară să purtați un halat de spital. Dacă este necesar un colorant de contrast, un profesionist din domeniul sănătății îl va introduce printr-o linie intravenoasă.
Pentru majoritatea scanărilor, veți sta întins pe o masă lungă care alunecă în față, astfel încât scanerul să se afle deasupra capului dumneavoastră. Aparatul sau un tehnician va lua apoi imaginile necesare ale creierului dumneavoastră în timp ce rămâneți nemișcat.
Majoritatea scanărilor CT se termină în câteva minute. RMN-urile cerebrale durează între 30 și 60 de minute.
Horoscop rune 4-10 noiembrie 2024. Săptămâna următoare promite să fie una intensă pentru toate zodiile,…
Un medic din Singapore trage un semnal de alarmă cu privire la consumul de cartofi…
La 78 de ani, Angela Similea trece printr-o perioadă dificilă. După moartea celui de-al patrulea…
Potrivit unei serii de dezvăluiri surprinzătoare Dana Budeanu, cunoscută pentru opiniile sale controversate, ar fi…
Zacusca ta se poate menține proaspătă mai mult timp! Află cum să previi formarea mucegaiului…
Parlamentul a adoptat o nouă formulă de recalculare pentru pensiile militare, promițând creșteri semnificative pentru…