Ce se întâmplă cu plămânii afectați de coronavirus. Prof. dr. Ventzislav Petkov, pneumolog la Viena, ne-a dezvăluit care sunt efectele

SARS-CoV-2 și efectele asupra plămânilor. Prof. dr. Ventzislav Petkov, specialist pneumolog și medicină internă în cadrul spitalului Wiener Privatklinik a explicat, în exclusivitate, pentru Doctorul Zilei ce se întâmplă cu plămânii afectați de Covid-19. 

De asemenea, medicul pneumolog ne-a detaliat ce analize și investigații sunt necesare în urma infecției cu noul coronavirus.

Doctorul Zilei: Știm că plămânii sunt cei mai afectați de infecția cu virusul SARS-CoV-2. Ce ne puteți spune despre efectele infecției asupra plămânilor sănătoși și cei deja bolnavi?

Prof. dr. Ventzislav Petkov: Covid-19 este o boală respiratorie; una care ajunge în special în tractul respirator, care include plămânii. Covid-19 poate provoca o serie de probleme de respirație, de la probleme ușoare la critice. Adulții mai în vârstă și persoanele care au alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi boli pulmonare sau cardiace, cancer sau diabet, pot avea simptome mai grave.

Când virusul ajunge în corp, acesta intră în contact cu membrana mucoasă care acoperă suprafața nasului, gurii și ochilor. Virusul intră într-o celulă sănătoasă și folosește celula pentru a crea noi părți ale virusului. Acesta se înmulțește și „noile virusuri” infectează celulele din apropiere.

Căile respiratorii arată ca un copac cu capul în jos. Trunchiul este traheea. Se împarte în ramuri din ce în ce mai mici în plămâni. La capătul fiecărei ramuri sunt mici saci de aer numiți alveole. Acesta este locul unde are loc schimbul de gaze (oxigenul intră în sânge și iese dioxidul de carbon).

Noul coronavirus poate infecta partea superioară sau inferioară a „copacului” / căilor respiratorii. Căptușeala se poate irita și inflama. În unele cazuri, infecția poate ajunge până în alveole.

Pe măsură ce infecția a ajuns la căile respiratorii, sistemul imunitar se luptă înapoi. Căile respiratorii se umflă și se inflamează. Acest lucru poate începe într-o parte a plămânului și se poate răspândi în alte părți.

Doctorul Zilei:  În ce fel și cât la sută din suprafața plămânului este în general afectată de infecția cu SARS-CoV-2?

Prof. dr. Ventzislav Petkov: Aproximativ 80% dintre persoanele care au Covid-19 au simptome ușoare până la moderate. Este posibil să aveți tuse uscată sau dureri în gât. Unii oameni au pneumonie, o infecție pulmonară în care alveolele sunt inflamate. Vedem semne de inflamație respiratorie pe o radiografie toracică sau scanare CT într-o mică parte a suprafeței pulmonare.

Aproximativ 14% din cazurile de COVID-19 sunt severe, cu o infecție care afectează ambii plămâni. Pe măsură ce inflamația se înrăutățește, plămânii se umplu cu lichid și resturi.

Este posibil să aveți o pneumonie mai gravă. Sacii de aer se umplu cu mucus, lichid și alte celule care încearcă să combată infecția. Acest lucru poate face mai dificil pentru organism să ia oxigen. Pacienții pot avea probleme cu respirația sau pot simți lipsa de aer. De asemenea, pot respira mai repede. Dacă medicul face o scanare CT a pieptului, petele opace din plămâni par să înceapă să se conecteze între ele. În cazul critic Covid-19 aproximativ 5% din totalul cazurilor infecția poate deteriora pereții și căptușelile sacilor de aer din plămâni. Pe măsură ce corpul tău încearcă să lupte, plămânii se inflamează și se umplu cu lichid. Acest lucru îi poate îngreuna schimbul de oxigen și dioxid de carbon.

În acest caz, pacientul ar putea avea pneumonie severă sau sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA). În cele mai critice cazuri, plămânii au nevoie de ajutor extern adică de ventilator , pentru a-și face treaba.

Există studii care demonstreză că 25-30% dintre pacienții cu afecțiuni critice pot dezvolta cheaguri în plămâni, inimă, creier și membre, dintre care unele pun viața în pericol. Au existat cazuri în care a fost nevoie de transplant pulmonar din cauza deteriorării severe a țesuturilor cauzate de Covid-19.

Doctorul Zilei: Ați avut pacienți cu cancer de plămâni sau alte afecțiuni toracice care au avut Covid-19? Le-ați recomandat să efectueze un CT pulmonar?

Prof. dr. Ventzislav Petkov: Nu în mod implicit. Un procent semnificativ dintre pacienții cu Covid-19 au CT-urile toracice sau radiografii cu rezultate/valori în limite normale. Deși scanarea CT și radiografia nu sunt recomandate ca singura modalitate de a diagnostica Covid-19, ele pot fi adecvate de la caz la caz. Pentru pacienții cu simptome severe, imagistica ar putea ajuta la evaluarea gravității bolii. Și atunci când sunt utilizate cu teste de laborator, un istoric medical amănunțit și un examen, scanările CT sau radiografii pot fi utile pentru determinarea unui plan de îngrijire pentru un pacient. În general, imagistica joacă un rol complementar în managementul pacienților cu Covid-19. Nu este recomandat ca instrument unic de screening.

Doctorul Zilei: Ce analize recomandați după îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2?

Prof. dr. Ventzislav Petkov: În principiu, examinările ulterioare trebuie efectuate în termen de 3 luni. Acest lucru se aplică pacienților după o evoluție ușoară (non-internat, îngrijire ambulatorie). Pacienții cu evoluție severă și care au fost spitalizați sau au avut chiar îngrijiri medicale intensive necesită examinări ulterioare în termen de 4 săptămâni.

Doctorul Zilei: Ce teste recomandați după îmbolnăvirea cu SARS-CoV-2?

Prof. dr. Ventzislav Petkov: Pacienți după boala ușoară (nu internat, ambulatoriu) și asimptomatici la momentul controlului: anamneza, control și teste uzuale.

Pacienții cu boala medie (nu îngrijire internă, îngrijire ambulatorie), dar care continuă să prezinte simptome în momentul urmăririi:

• Anamneza și control;
• Analize de laborator: inclusiv proteina C reactivă (CRP), creatinina, dimeri D, peptidul natriuretic de tip B (BNP), starea urinei;
• Electrocardiogramă, ergometrie, ecografie abdominală, radiografie sau scanare CT.

Persoanele care au urmat o evoluție severă a bolii – cu îngrijire medicală internă și posibil intensivă și asimptomatică în momentul controlului:

• Analize de laborator: inclusiv proteina C reactivă (CRP), creatinina, dimeri D, peptidul natriuretic de tip B (BNP), starea urinei;

• Electrocardiogramă, ergometrie, ecografie abdominală, radiografie sau scanare CT.

Persoanele după boala la nivel sever, cu internare și, eventual, îngrijire medicală intensivă, cu simptome persistente sau recurente:

• Analize de laborator: inclusiv proteina C reactivă (CRP), creatinina, dimeri D, peptidul natriuretic de tip B (BNP), starea urinei;
• Electrocardiogramă, ergometrie, ecografie abdominală, radiografie sau scanare CT.
• Examinări periodice de urmărire necesare pe termen lung.

Doctorul Zilei:  Ce sfaturi aveți pentru cei care au trecut prin boala Covid-19?

Prof. dr. Ventzislav Petkov: Nu a fost încă clarificat pe deplin dacă și pentru cât timp persoanele care au supraviețuit unei infecții cu SARS-CoV-2 sunt imune la agentul patogen. De asemenea, nu este clar dacă pot infecta pe alții intrând din nou în contact cu agentul patogen. În cazul persoanelor cărora li se poate demonstra că au avut o infecție cu SARS-CoV-2 confirmată printr-un test de laborator și care și-au revenit pe baza stării actuale a științei. Cu toate acestea, se presupune că sunt cel puțin parțial imuni.

Cu toate acestea, întrucât această întrebare nu a fost încă clarificată în cele din urmă, persoanele care suferă de Covid-19 ar trebui să se comporte ca și cum nu ar fi intrat încă în contact cu coronavirusul SARS-CoV-2. Aceasta include respectarea măsurilor de precauție necesare în prezent, cum ar fi respectarea următoarelor reguli: păstrați distanța, respectați igiena, purtați mască zi cu zi și aerisiți în mod regulat zona în care petreceți timpul.