Șapte metode prin care poate fi prevenit Alzheimerul

Boala Alzheimer şi demenţa, în general, afectează mai mult oameni în vârstă, iar numărul celor care se confruntă cu aceste probleme de sănătate este în creştere.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că până în 2050, cazurile de demenţă se vor tripla de la 36 de milioane, câte erau în 2010, la 115 milioane. În acelaşi timp, rapoartele estimează că 30% din populaţie are sau va avea boli ale gingiilor.

Faceți mișcare

Exerciţiile fizice pot reduce riscul apariţiei declinului cognitiv şi al unor boli grave, precum demenţa şi Alzheimer.

Dormiți suficient

Tulburările de somn pot epuiza memoria , spune dr. Kamhi. De exemplu apneea de somn poate duce la probleme de învățare și de memorare.

Bazaţi-vă pe dieta mediteraneană: o alimentaţie bogată în salate verzi, peşte, fructe, nuci şi puţin vin roşu scade la jumătate riscul demenţei

Țineți diabetul sub control

Complicațiile diabetului pot crește riscul de Alzheimer cu 65%. Diabetul de tip 2 poate fi prevenit printr-o dietă sănătoasă,  controlarea greutății corporale și exercițiile fizice.

Adăugați scorțișoară în cafea

Cercetătorii de la Universitatea California din Santa Barbara au descoperit că doi compuşi din scorţişoară, aldehidă cinamică şi epicatechin, pot să oprească procesul de formare a plăcilor de proteină TAU – care declanşează această maladie neurodegenerativă – la nivelul creierului.

Pensionați-vă cât mai târziu!

Rezultatele unui studiu subliniază că atunci când muncim, suntem activi din punct de vedere fizic, conectaţi din punct de vedere social şi provocaţi mental. Aşadar, acţionând pe cele trei dimensiuni (fizic, social, mental) munca previne apariţia declinului cognitiv.

Menţineţi-vă dantura sănătoasă!

Oamenii de ştiinţă au descoperit că există o legătură între demenţă şi igiena orală. Mai exact, o bacterie asociată afecţiunilor gingiilor a fost găsită în creierul persoanelor cu boala Alzheimer.

Semne ale bacteriei numite Porphyromonas gingivalis au fost descoperite în 4 din 10 mostre de ţesut cerebral provenite de la pacienţi care suferiseră de Alzheimer. În acelaşi timp, în alte 10 mostre, prelevate de la pacienţi care aveau vârste similare cu cei menţionaţi mai sus şi care nu suferiseră de demenţă, nu s-au găsit urme ale bacteriei.