Șapte informații greșite despre astm. Iată care este adevărul

Cele mai frecvente mituri despre astm sunt: este o boală a copilăriei, este contagios, medicația provoacă dependență, se tratează doar cu doze mari de corticosteroizi, crizele de astm sunt de fapt crize de anxietate, persoanele cu astm nu au voie să facă sport.

Pe 5 mai, Societatea Română de Pneumologie (SRP) marchează, pentru al cincisprezecelea an consecutiv, Ziua Mondială a Astmului. Tema de anul acesta este Mituri și adevăruri despre astm pentru că, din păcate, prejudecățile legate de această afecțiune stau frecvent în calea unui management optim al bolii.

„Cu ocazia Zilei Mondiale a astmului din acest an, Societatea Română de Pneumologie lansează un proiect ambițios, www.casapneumologilor.ro, o platformă care va reuni cea mai mare comunitate a pacienţilor cu afecțiuni cronice respiratorii din România.” spune prof. dr. Roxana Nemeș, președinta Societății Române de Pneumologie.

Având dublu rol, atât informativ, cât și educativ, prin oferirea de informații medicale pertinente, validate de specialişti recunoscuţi în patologiile respiratorii, platforma Casa Pneumologilor Români va pune la dispoziția utilizatorilor două instrumente noi și utile: Harta pneumologilor români şi aplicaţia Navigator.

Mituri despre astm

1. Astmul este o boală a copilăriei, care la maturitate dispare.
Adevărul este că: astmul este o afecțiune cronică. Un pacient diagnosticat în copilărie o va avea până la bătrânețe. În adolescență, simptomele se pot ameliora sau chiar pot să dispară, însă trebuie avut în vedere că ele pot să reapară în orice moment al vieții.
2. Astmul este o boală infecțioasă.
Adevărul este că: NU este o boală infecţioasă deși, într-adevăr, infecţiile respiratorii (cum sunt răcelile sau gripa) pot determina apariţia crizelor de astm (exacerbări).
3. Persoanelor afectate de astm le este interzis să facă efort fizic sau sport.
Adevărul este că: în condiţiile în care astmul este controlat, persoanele care suferă de această afecțiune pot face efort fizic şi chiar pot să practice cu succes şi în siguranţă sporturi de performanţă.
4. Astmul poate fi controlat doar cu doze mari de corticosteroizi.
Adevărul este că: cel mai des, astmul este controlat cu doze reduse, minime de corticosteroizi.
5. Medicația contra astmului creează dependență.
Adevărul este că: nici folosirea inhalatoarelor și nici administrarea medicamentelor împotriva astmului nu dau dependență. Administrarea medicației și în perioadele în care simptomele nu sunt prezente este o necesitate, nu o manifestare a dependenței.
6. Dacă nu am respirație șuierătoare, nu am astm.
Adevărul este că: respirația șuierătoare (wheezing-ul) se produce din cauza aerului care trece printr-o cale respiratorie îngustată și este un simptom comun al astmului. Uneori, însă, el poate fi auzit doar cu ajutorul stetoscopului.
7. Crizele de astm sunt episoade de anxietate, totul este doar în capul tău.
Adevărul este că: astmul este o boală cronică, ce apare în plămâni, nu în cap. În timpul crizelor de astm căile respiratorii se inflamează și fac dificilă respirația. Pacienții pot avea factori declanșatori diferiți, inclu siv stresul și emoțiile negative, acesta fiind singurul – să-i zicem – sâmbure de adevăr din mit.

Medicația antiastmatică nu trebuie întreruptă

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte importanţa astmului şi îl consideră una dintre problemele de sănătate majore la nivel mondial. Chiar dacă astmul nu poate fi vindecat, cele mai temute manifestări ale sale – crizele de astm sau exacerbările – pot fi reduse şi prevenite.
“Astmul bronșic ascunde încă o multitudine de lucruri greu de înțeles de către pacient. De aici și multiplele întrebări pe care le poartă permanent cu el, pe care adesea se teme să le pună medicului curant. Dialogul acesta este încurajat de Ziua mondială a Astmului în anul 2021. <<Uncovering asthma misconceptions>> este logoul universal al GINA (Global Initiative for Asthma), așadar <<Să descoperim și să explicăm adevărurile neînțelese despre astm>>, deoarece progresele în această boală, atât pe zona de strategie terapeutică cât și de monitorizare și diagnostic, sunt din ce în ce mai încurajatoare, de la an la an.” spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, directoarea Școlii SRP.

„Un element deseori neacoperit în relația dintre pacientul cu astm și medic a fost și rămâne comportamentul în pandemia de COVID-19. Aici trebuie ca prim factor corectiv de atras atenția că medicația antiastmatică nu trebuie întreruptă, iar corticoterapia se pare că alături de medicația biologică este protectivă în fața riscului de a face forme severe de infecție virală“ completează prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă din cadrul Societății Române de Pneumologie.