Săptămâna de conștientizare a creierului 2025: progrese în cercetarea creierului și importanța sănătății neurologice

În perioada 10 – 16 martie 2025 se desfășoară Săptămâna de Conștientizare a Creierului, o  campanie globală organizată de Dana Foundation, în colaborare cu instituții academice, organizații non-profit și centre de cercetare din întreaga lume, dedicată conștientizării publicului larg despre progresele înregistrate în domeniul cercetării creierului. În fiecare lună martie sunt organizate activități prin care sunt împărtășite informații despre creier și despre impactul pe care știința creierului îl are asupra vieții noastre de zi cu zi.

Cu ocazia Brain Awareness Week 2025, Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC) atrage atenția asupra importanței sănătății creierului și a prevenției bolilor neurologice, dar și a progreselor care au loc în ceea ce privește diagnosticarea, tratamentul și gestionarea afecțiunilor creierului.

Asociația pentru Sănătatea Creierului (ASC) este o organizație non-guvernamentală dedicată sprijinirii persoanelor care suferă de afecțiuni ale creierului ca scleroza multiplă, Parkinson, accident vascular cerebral, Alzheimer, epilepsie sau migrenă, susținându-i pe ei și pe familiile lor prin informare, educare, programe de suport, campanii de conștientizare, advocacy și crearea unei comunități informate și solidare.

Scleroza multiplă (SM)

Scleroza multiplă (SM) este o boală mediată autoimun în care sistemul imunitar atacă mielina (învelișul protector al fibrelor nervoase), ducând la deteriorarea comunicării între creier și restul corpului. Simptomele includ oboseală, probleme de echilibru, slăbiciune musculară și dificultăți cognitive. Conform datelor INSP, în 2023 au fost diagnosticate în România 1.047 persoane (în creștere cu 46% față de 2020). Din totalul de 7.961 persoane cu scleroză multiplă aproximativ 70% au primit tratament, procentul înregistrând scădere în 2024. În momentul de față numărul de centre acreditate pentru tratamentul SM este de 25, din care două pentru copii. Ultimele acreditări au fost realizate la Bistrița, Moinești, Satu Mare, Rădăuți și Alba Iulia.

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează mișcarea și este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamină. Se manifestă prin tremor, rigiditate musculară, încetinirea mișcărilor și dificultăți de echilibru, prezentând și numeroase afectări non-motorii. În cazul bolii Parkinson, numărul persoanelor nou diagnosticate a fost de 10.032 persoane în 2023, o creștere cu 42% față de 2020, cu o medie în ultimii 5 ani de 8.484 persoane/an. Numărul cazurilor la femei este ușor mai mare decât cel al bărbaților, 55%, în mediu urban înregistrându-se 56% dintre bolnavi. De menționat că la nivel internațional se estimează o dublare a cazurilor de Parkinson până în 2050, fiind afecțiunea neurologică cu cea mai mare creștere! În România nu se cunoaște numărul total al persoanelor afectate de Parkinson, estimarea fiind de aproximativ 80.000 persoane.

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o formă de demență caracterizată prin deteriorarea progresivă a memoriei și a funcțiilor cognitive, cauzată de acumularea de plăci amiloide și proteine tau în creier. În stadii avansate, pacienții își pierd capacitatea de a comunica și de a efectua activități zilnice. În România, în ultimii 5 ani, media persoanelor nou diagnosticate a fost de 8.027 persoane/an, înregistrându-se o creștere cu 48% față de 2020. 61% dintre bolnavi sunt femei, mediul urban înregistrând 57% din totalul bolnavilor. Dacă până în prezent această afecțiune a fost gestionată de către medicii psihiatri, fiind diagnosticată în stadii avansate, datorită progreselor realizate în ultimii ani în diagnosticarea și tratamentul ei neurologii vor prelua un rol mai mare, gestionarea bolii rămânând însă interdisciplinară. La nivel internațional au fost dezvoltate tratamente care ajută în stadiile incipiente ale bolii, în țara noastră estimându-se ca un astfel de tratament să fie disponibil începând cu 2025-2026.

Epilepsia

Epilepsia este o afecțiune neurologică ce se caracterizată prin crize recurente cauzate de activitate electrică anormală în creier. Crizele pot varia de la pierderea conștienței și convulsii, la episoade scurte de absență sau mișcări involuntare. În cazul epilepsiei, media ultimilor 5 ani este de 13.860 cazuri nou diagnosticate/an, cu o creștere față de 2020 de 15%. La finalul anului 2023 numărul bolnavilor era de 129.810 persoane. Proporția femei/bărbați este aproape egală, femeile reprezentând 54%, în mediu rural înregistrându-se 47% dintre cazurile noi.

Migrena

Migrena este o tulburare neurologică care provoacă dureri de cap severe, pulsatile, adesea însoțite de greață, sensibilitate la lumină și sunet. Poate fi declanșată de stres, alimentație, schimbări hormonale sau factori de mediu. Ea se întâlnește la 1 din 7 persoane, estimarea pentru România fiind de 2,3 milioane. Din păcate, dată fiind lipsa unui diagnostic la medicii de familie, nu se înregistrează date oficiale despre numărul celor care suferă de această afecțiune neurologică.  În ultimii ani s-au descoperit însă noi linii de tratamente, ceea ce face ca povara celor care se confruntă cu migrena cronică să cunoască îmbunătățiri substanțiale.

Prevenția în cazul afecțiunilor creierului

Deși prevenția în cazul afecțiunilor creierului este greu de realizat, există trei tipuri de acțiuni (conform European Academy of Neurology) pe care le putem întreprinde când ne gândim la sănătatea creierului:

1. Conservare (cunoștințele și capacitatea fiecăruia dintre noi de a avea grijă de sănătatea creierului nostru) – măsurile pe care le putem lua singuri și pe care le putem influența singuri: socializare, activitate fizică, alimentație sănătoasă, folosire responsabilă a media, calitatea somnului, antrenarea creierului etc.
2. Protecție – putem avea grijă de sănătatea creierului doar într-un mediu în care suntem sprijiniți. Un astfel de sprijin poate fi oferit de neurologi, psihiatri, asistente medicale, terapeuți, medici generaliști, guverne și profesori, dar și de părinți și familii. Dintre acțiunile pe care se pot întreprinde: protejare cap și coloană, evitare alcool și fumat, prevenire afecțiuni psihiatrice, prevenire boli infecțioase, tratare hipertensiune, control colesterol și glicemie, urmărire greutate corporală, protejare auz și vedere, antrenare coping adaptativ etc.
3. Planificare – sănătatea creierului este necesar a fi abordată în mod holistic. Guvernul și politicieni trebuie să acționeze prin politici de sănătate: mediu, educație, economie, politică, cercetare biomedicală, calitate aer, politici sociale, servicii psihologice etc.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 1 din 3 persoane va avea cel puțin o tulburare neurologică de-a lungul vieții. Afecțiunile neurologice sunt a doua cauză de deces la nivel mondial. În ultimii 30 de ani, numărul deceselor din cauza tulburărilor neurologice a crescut cu aproape 40%.

Afecțiunile neurologice au cea mai ridicată prevalență, sunt însoțite de cea mai mare dizabilitate și au cel mai mare cost dintre bolile netransmisibile din întreaga lume.

Asociația pentru Sănătatea Creierului promovează sănătatea creierului! Scopul asociaţiei este să ofere sprijin şi resurse pentru persoanele care se confruntă cu afecţiuni ale creierului sau a celor care au membri ai familiei cu astfel de afecţiuni, să promoveze conştientizarea şi educaţia în domeniul sănătăţii creierului şi să faciliteze accesul la tratamente şi servicii de calitate care să ducă la creşterea calităţii vieţii persoanelor care suferă de aceste afecţiuni.