Sănătatea precară a intestinului crește riscul de infarct miocardic. Se poate preveni?

Sănătatea precară a intestinului. Bolile de inimă și dieta sunt strâns legate între ele. În ultimul timp s-a acordat o atenție deosebită sănătății intestinului, după ce s-a stabilit că este legată de sănătatea inimii și sistemul imunitar. De la digestia eficientă la un sistem imunitar mai puternic și starea de spirit generală, sănătatea intestinului este cheia.

Sănătatea precară a intestinului crește riscul de infarct miocardic. Se poate preveni?

Oamenii de știință au descoperit că sănătatea precară a intestinului crește riscul de infarct miocardic, angină pectorală și insuficiență cardiacă.

Un stil de viață nesănătos, care include o dietă proastă, fumatul, lipsa activității fizice sau boală, poate perturba echilibrul microbiomului și alimentează și mai mult o serie de probleme cardiace.

Microbiomul este afectat, producând compuși care pot declanșa mai multe tulburări cronice

Când acești patru factori de risc sunt evidenți, microbiomul este afectat, producând compuși care pot declanșa mai multe tulburări cronice, netransmisibile, la persoanele cu risc genetic ridicat.

Microbiomul intestinal este alterat la persoanele cu boli cronice de inimă

Cercetările anterioare au descoperit că microbiomul intestinal este alterat la persoanele cu boli cronice de inimă. Ulterior, cercetătorii au identificat compuși care sunt produși de microbiomul bolnav, de exemplu un compus bacterian numit trimetilamină (TMA) care, după modificarea în ficatul gazdei umane, provoacă arterioscleroză.

Ateroscleroza este îngroșarea sau întărirea arterelor și este cauzată de o acumulare de placă în mucoasa interioară a unei artere.

Pe măsură ce se acumulează în artere, pereții arterelor devin îngroșați și rigizi.

Un consorțiu european de cercetători a înființat proiectul de cercetare MetaCardis, finanțat de UE, pentru a investiga rolul microbilor intestinali în bolile cardiometabolice. Cercetarea a fost publicată în revista Nature Medicine.

50-60 de ani necesari pentru a dezvolta simptome de arterioscleroză

 „Am aplicat un design de studiu care reflectă inițierea și escaladarea bolilor de inimă în timp, înlocuind un studiu longitudinal al microbiomului intestinal, care altfel ar fi imposibil de realizat, având în vedere cei 50-60 de ani necesari pentru a dezvolta simptome de arterioscleroză și a avea diagnosticul de boli de inimă”, a spus profesorul Oluf Pedersen de la Universitatea din Copenhaga.

În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat 1.241 de persoane de vârstă mijlocie din Danemarca, Franța și Germania, inclusiv persoane sănătoase, persoane cu obezitate și diabet de tip 2, dar fără un diagnostic de boală cardiacă, și pacienți cu infarct miocardic, angină pectorală sau insuficiență cardiacă.

Cercetătorii au cuantificat aproximativ 700 de specii bacteriene diferite și au estimat funcțiile lor în microbiomul intestinal și au comparat aceste descoperiri cu peste 1.000 de compuși care circulă în sânge, cu mulți dintre acești compuși proveniți din microbiomul intestinal.

„Am descoperit că aproximativ jumătate dintre aceste bacterii intestinale și compuși din sânge au fost modificate prin tratamentul medicamentos și nu au fost direct legate de bolile de inimă sau de stadiile incipiente ale bolii, cum ar fi diabetul sau obezitatea, care au apărut înainte de diagnosticarea bolii de inimă”, a spus profesorul Pedersen.

75 % din tulburările microbiomului intestinal au apărut în stadiile incipiente

 „În jumătatea rămasă, aproximativ 75 % din tulburările microbiomului intestinal au apărut în stadiile incipiente ale bolii excesului de greutate și diabetului de tip 2, cu mulți ani înainte ca pacienții să observe orice simptom de boală de inimă”, a mai spus acesta.

Sănătatea intestinului se poate îmbunătăți?

Un studiu recent publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie raportează că un aport redus de alimente de origine animală și o dietă pe bază de plante pot duce la un risc mai scăzut de boală coronariană prin influențarea modelului microbiomului intestinal pentru a favoriza specii benefice.

Dovezile pentru o dietă pe bază de plante au apărut în anii 1980, într-un studiu foarte mic, pe 22 de persoane.

S-a descoperit că patru participanți au avut o inversare a bolii în arterele lor după ce au urmat o dietă foarte strictă pe bază de plante.

„Intervențiile atât la oameni, cât și în studiile pe rozătoare, au arătat că un microbiom intestinal dezechilibrat în diferite stadii de dezvoltare a bolilor de inimă poate fi modificat și parțial restabilit prin consumul unei diete mai bazate pe plante și controlată energetic, evitarea fumatului și respectarea exercițiilor zilnice”, conchide profesorul Pedersen, potrivit dcmedical.ro.

„Nu uitați, o dietă pe bază de plante nu este automat sănătoasă”, a adăugat Victoria Taylor, dieteticianul British Heart Foundation. „Prea multe grăsimi saturate, zahăr și sare din orice sursă vă pot dăuna sănătății.”