Din cuprinsul articolului
Salata de boeuf este unul dintre principalele preparate care se găsește pe mesele românilor în perioada sărbătorilor de Paște, dar și a celor de iarnă
Salata de boeuf a fost inventată de către Lucien Olivier, un bucătar belgian cunoscut prin anii 1860 pentru preparatele sale delicioase pe care le pregătea în bucătăria hotelului Hermitage din Moscova, potrivit historia.ro.
Salata de boeuf pregătită de Oliver era atât de gustoasă încât a devenit emblema gastronomică a hotelului.
Ce conținea inițial salata de boeuf
Lucien nu a dezvăluit nimănui rețeta salatei de boeuf. Însă, la un moment dat, unul dintre ajutoarele sale, bucătarul Ivan Ivanov a intrat în bucătărie, când Lucien nu se afla acolo și și-a notat o parte din ingredientele folosite pentru salata de boeuf.
Astfel s-a aflat că, pentru a prepara salata de boeuf, bucătarul belgian folosea printre altele și: limbă de viţel, fazan, caviar, salată, crustacee (crabi), capere şi raţă afumată.
Iar pentru dressing folosea maioneză făcută dintr-un tip de oțet, muștar și un anumit tip de ulei. Însă rețeta întreagă a salatei nu s-a aflat nici până astăzi.
Cum a fost adoptată salata de boeuf de români
Românii au reinventat și ei rețeta salatei de boeuf.
În ciuda numelui, gospodinele folosesc foarte rar carne de vită. Acestea au înlocuit carnea de vită cu cea de porc, pui sau curcan.
Pe lângă asta, gospodinele din România au început să adauge cartofi, morcovi, mazăre și murături. Pe lângă legume, gospodinele adaugă și multă maioneză, ceea duce la un aliment greu pentru stomac.
Dn acest raționament, în fiecare an de sărbători, medicii emit atenționări cu privire la consumul în exces al salatei de boeuf.
Ce se întâmplă dacă resturile de mâncare dacă au rămas afară?
Cel mai bun plan este să puneți resturile în frigider imediat după masă. Mâncarea care se află la o petrecere sau un picnic ar trebui să fie răcită după două ore la temperatura obișnuită a camerei. Dacă este peste 90 de grade Fahrenheit (32 de grade Celsius) sau mai mult, mâncarea nu ar trebui să stea afară mai mult de o oră, potrivit Mayo Clinic.
Cheia pentru siguranța alimentelor este să păstrați alimentele calde calde și cele reci la rece. Scopul este să scazi timpul în care alimentele se află în „zona de pericol”. Asta înseamnă între 40 de grade Fahrenheit și 140 de grade Fahrenheit (4 grade Celsius și 60 de grade Celsius). Acesta este intervalul de temperatură în care bacteriile se pot înmulți rapid.
Cât timp se păstrează salata de beouf?
Salata de boeuf nu se pune niciodată neacoperită în frigider şi nu se păstrează mai mult de 48 de ore de la preparare.
Primul semn că maioneza nu mai este bună de mâncat este atunci când formează o crustă. Salata de boeuf este o veritabilă „bombă calorică” şi pune la grea încercare sistemul digestiv, de aceea trebuie consumată cu moderaţie.
Mituri despre alte alimente
Aloysa Hourigan, șefa Biroului Australian de Nutriție, avertizează că temperatura ideală din frigider este de 6-8 grade Celsius.
Totuși, produsele din ouă, pui, porc sau lactate au grade diferite de alterare. Astfel, trebuie să respectăm anumite reguli de conservare.
Pentru maioneză făcută în casă, de obicei folosită în salata de boeuf, nu este recomandat să fie consumată la mai mult de două zile de la preparare.
Friptura de porc
Puteți să țineți friptura gătită pentru masa de Paște cel mult 48 de ore în frigider. Friptura de porc este unul din alimentele care prezintă un risc ridicat de alterare, spune Hourigan.
Puiul
Nu păstrați mai mult de 48 de ore carnea gătită de pui. Carnea de pui este ca un magnet pentru salmonella și campyllobacter, responsabile cu diareea, durerile de cap și starea de vomă!
Sarmale
Nici sarmalele, un alt preparat nelipsit de pe masa de Paște, nu vor rezista dacă nu sunt puse în frigider. După mai mult de cinci zile, carnea va prinde un gust ușor acru, semn că nu mai pot fi puse pe masă.
