Din cuprinsul articolului
Confruntarea aprinsă dintre Donald Trump și Volodimir Zelensky la Casa Albă a provocat reacții imediate la Moscova, unde Kremlinul a descris scena drept „istorică” și a profitat pentru a-l ataca pe liderul ucrainean. Oficialii ruși, precum Dmitri Medvedev, l-au numit pe Zelensky „porc nerecunoscător” și au cerut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, în timp ce Europa și Canada îl susțin ferm.
În contextul acestor tensiuni, ce înseamnă pentru securitatea regională și pentru România, aflată pe flancul estic al NATO?
Rusia jubilează: „Un moment istoric” pentru Kremlin
După întâlnirea tensionată de la Casa Albă din 28 februarie 2025, în care Trump l-a acuzat pe Zelensky că „joacă la ruletă cu al treilea război mondial” prin refuzul său de a negocia cu Rusia, Kremlinul a reacționat rapid. Kirill Dmitriev, trimis special al președintelui Vladimir Putin și director al Fondului rus de investiții directe, a descris scena drept „istorică” pe platforma X, sugerând că poziția lui Trump reflectă o schimbare majoră în dinamica relațiilor internaționale.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a fost și mai dur, scriind pe Telegram: „Aspră mustrare în Biroul Oval. Trump i-a spus pentru prima dată în față ‘clovnului cocainei’ adevărul: regimul de la Kiev se joacă cu al treilea război mondial. Porcul nerecunoscător a primit o palmă zdravănă din partea stăpânilor”. Medvedev a cerut oprirea ajutorului militar pentru „mașinăria nazistă” a Ucrainei, reflectând narativa agresivă a Rusiei.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a adăugat pe un ton ironic: „Iată cum a fost tratat Zelensky la Casa Albă: ca un copil pedepsit. Trump și Vance s-au abținut să-l pocnească – un adevărat miracol al rezistenței lor.” Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a fost mai rezervat, dar a subliniat că poziția lui Trump „coincide cu viziunea Rusiei”, sugerând că Moscova vede în această dispută o oportunitate de a slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina.
Tensiuni la Casa Albă: Trump vs. Zelensky
Întâlnirea dintre Trump și Zelensky a avut ca scop semnarea unui acord economic privind resursele minerale rare ale Ucrainei, dar s-a transformat rapid într-o ceartă publică, relatează CNN. Trump l-a criticat pe Zelensky pentru lipsa de „recunoștință” față de sprijinul american, avertizându-l: „Trebuie să fii recunoscător – nu e frumos ce faci!” El a insistat că Zelensky trebuie să ajungă la un acord cu Rusia, amenințând că, în caz contrar, SUA ar putea abandona Ucraina: „Încheiați un acord, sau vă abandonăm!”
Zelensky a rămas ferm, cerând garanții de securitate și refuzând compromisuri cu „un ucigaș” – o referire clară la Putin –, insistând că „nu se joacă” cu viețile ucrainenilor, conform declarațiilor sale raportate de CNN. Trump a replicat că Zelensky „pariază cu al treilea război mondial”, un avertisment care a rezonat profund la Moscova, alimentând narativa Rusiei despre responsabilitatea Ucrainei pentru escaladarea conflictului.
Europa și Canada reacționează: Solidaritate cu Zelensky
Liderii europeni au răspuns rapid, condamnând tonul lui Trump și reafirmând sprijinul pentru Ucraina, relatează CNN. Peste 30 de mesaje de susținere au fost postate pe X, inclusiv de la premierul britanic Keir Starmer, care a găzduit un summit european la Londra pe 2 martie.
„Nimeni nu dorește pacea mai mult decât ucrainenii”, a scris cancelarul german Olaf Scholz, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că „Rusia este agresorul”. Starmer a declarat că Europa „caută o cale pentru o pace justă și de durată”, insistând că orice acord nu trebuie să „recompenseze” Rusia.
Summitul de la Londra a consolidat o „coaliție a doritorilor” europeană pentru a sprijini Ucraina, chiar dacă sprijinul american devine incert, notează CNN. Într-un gest similar, premierul canadian Justin Trudeau a postat pe X: „Canada stands with Ukraine. Now, always, and for as long as it takes”, întărind solidaritatea internațională.
Implicațiile pentru România: Flancul estic sub presiune
România, ca membru al flancului estic NATO aflat în apropierea Ucrainei, este direct afectată de această criză. Modernizarea apărării – cu rachete Patriot și baza HIMARS de la Bacău – este în plină desfășurare, dar o eventuală retragere a sprijinului american ar putea pune presiune suplimentară pe București. „România trebuie să fie pregătită pentru toate scenariile, mai ales dacă Europa devine principalul susținător al Ucrainei”, a declarat un analist militar pentru Știrile ProTV. Solidaritatea europeană și mesajul Canadei ar putea oferi sprijin, dar costurile economice și logistice ar crește.
Reacția Rusiei subliniază oportunitatea pe care Moscova o vede în diviziunile occidentale, dar și riscul de escaladare dacă sprijinul pentru Ucraina slăbește. Într-o regiune tensionată, România trebuie să fie vigilentă.
Ce urmează pentru Europa și România?
-
Securitate: Retragerea sprijinului american ar putea slăbi poziția Ucrainei, crescând riscurile pentru România.
-
Economie: Cheltuieli mai mari pentru apărare ar putea afecta bugetele naționale, inclusiv în România, unde echilibrul fiscal este fragil.
-
Diplomație: Summitul din 6 martie va clarifica strategia europeană, iar România ar putea juca un rol strategic mai mare.
Reacțiile Rusiei la disputa Trump-Zelensky arată o strategie clară de a exploata diviziunile occidentale. Solidaritatea afișată de Europa și Canada este un răspuns ferm, dar viitorul rămâne incert. România, pe flancul estic NATO, trebuie să navigheze cu prudență între aceste forțe opuse.
