Din cuprinsul articolului
Rugăciune a Sfântului Ioan Gură de Aur, luminătorul și dascălul lumii. Pe 13 noiembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Hrisostom, unul dintre cei mai de seamă părinți și învățători ai creștinismului.
Cu toate că a adormit întru Hristos în ziua de 14 septembrie, Sfântul Ioan Gură de Aur este pus în calendar în data de 13 noiembrie, în ziua de 14 septembrie fiind prăznuită Înalțarea Sfintei Cruci.
Sfântul Ioan Gură de Aur, luminătorul și dascălul lumii
Sfântul Ioan s-a născut în Antiohia, Siria, în anul 347. După ce și-a terminat studiile la Atena, s-a întors în orașul său natal. La început a trăit ca un ascet în deșert și a studiat Sfintele Scripturi în rugăciune și post, iar când a împlinit 34 de ani, a fost hirotonit preot în Antiohia.
În timpul slujbei sale, a predicat cu o elocvență fără precedent, fapt pentru care a fost numit cu epitetul Chrysostomos („cel cu gura de aur” în greaca veche).
Ca arhiepiscop, Sfântul Ioan a fost un denunțător necruțător al tuturor nelegiuirilor și viciilor, dar acest lucru i-a adus mulți dușmani. Printre aceștia s-a numărat împărăteasa Eudoxia, care l-a trimis în exil. Pe drum – după multe greutăți și suferințe, Sfântul Ioan Hrisostom a murit în anul 407.
Ioan Gură de Aur a lăsat posterității o operă uriașă, atât ca dimensiuni, cât și prin conținut, cuprinzând 18 volume în ediția Migne (vol. 47-64), comparabilă poate doar cu opera lui Origen sau a Fericitului Augustin.
Dintre anticii antiohieni, Sfântul Ioan este singurul ale cărui scrieri au dăinuit de-a lungul timpului, aproape în intregime. Acest privilegiu este datorat personalității autorului, dar nu într-o mai mica măsura, valorii lor. Nici un scriitor oriental nu a obținut în asemenea măsura admirația și aprecierea posteriorității.
Opera Sfântului Ioan Gură de Aur conține tratate, omilii, cateheze, comentarii biblice, cuvântări, epistole, precum și cărți de cult, dintre care cea mai celebră, rămâne, fără îndoială, Slujba Sfintei Liturghii, după care se oficiază Liturghia în cea mai mare parte a Bisericii Ortodoxe.
Majoritatea acestor scrieri sunt la origine predici susținute de Sfântul Ioan în Antiohia și Constantinopol. Unele dintre acestea nu au fost scrise propriu-zis de Ioan, ci stenografiate de tahigrafi în timp ce el le vorbea credincioșilor, înaintea editării acestora, fiind verificate și corectate chiar de Sfântul Ioan.
Operele sale literare sunt un izvor nesecat nu doar pentru teologi și cititorii obișnuiți, ci și pentru arheologi și pentru istoricii culturii.
Rugăciune de mulțumire către Dumnezeu, pentru binefacerile primite
„Aceasta să fie treaba voastră, zice, ca în rugăciuni să mulțumiți lui Dumnezeu, și pentru cele văzute și pentru cele nevăzute, și pentru cele ce am făcut, fie de voie, fie de nevoie, și pentru împărăția cerurilor, și pentru gheenă și pentru necazuri, și pentru liniștea ce o avem. Căci acesta este obiceiul sfinților de a se ruga și a mulțimi pentru binefacerile comune”.
Eu cunosc un bărbat sfânt care se ruga în așa fel. Nimic nu zicea decât aceasta:
„Mulțumim ție Doamne, pentru toate binefacerile Tale, care din ziua dintâi și până în ceasul acesta ai făcut cu noi nevrednicii. Îți mulțumim pentru cele care le știm și care nu le știm, pentru cele arătate și cele nearătate, pentru cele cu fapta și cu cuvântul, pentru cele de voie și fără de voie, și pentru toate cele făcute cu noi nevrednicii. Îți mulțumim pentru necazuri și pentru liniște, pentru gheena și pentru pedeapsa de acolo, pentru Împărăția cerurilor.
Te rugăm, păzește sufletul nostru ca să fie sfânt, având cugetul curat și vrednic de filantropia Ta. Tu, care ne-ai iubit pe noi într-atât, încât ai dat și pe Fiul Tău Cel Unul Născut pentru noi, învrednicește-ne a ne face vrednici de iubirea Ta.
Dă-ne înțelepciunea întru cuvântul Tău și întru frica Ta.
Unule Născut Hristoase, însuflă-ne puterea cea de la tine.
Tu Dumnezeule care ai dat pre Fiul Tău Cel Unul Născut pentru noi, și ai trimis pe Duhul Tău cel Sfânt, spre iertarea păcatelor noastre, iartă-ne nouă orice am greșit, cu voie, sau fără de voie, și nu ne socoti păcatele noastre.
Pomenește Doamne, pe toți care cheamă în ajutor numele Tău cel sfânt întru adevăr.
Pomenește pre toți care ne-au făcut nouă bine, sau ne-au voit rele, căci toți suntem oameni”.
Apoi adăugând rugăciunea credincioșilor, sfârșea cu aceasta ca legătură, făcând rugăciunea pentru toți, potrivit doxologia.ro.