Românii, printre cei mai afectați de FALSIFICAREA alimentelor. Lista celor mai falsificate alimente din lume

Pe măsură ce industria alimentară se dezvoltă continuu și se deschide către diferite oportunități, crește și riscul de fraudă alimentară. Prevenirea fraudei alimentare nu este doar o obligație morală, ci și o responsabilitate legală pentru întreprinderile din sectorul alimentar.

Integritatea lanțului de aprovizionare cu alimente se bazează pe credibilitatea operațiunilor întreprinderilor alimentare.

Ce este frauda alimentară?

Frauda alimentară se referă la actul ilegal al unei întreprinderi din domeniul alimentar de a înșela consumatorii prin vânzarea de produse denaturate sau falsificate.

Frauda alimentară este o infracțiune gravă în industria alimentară și reprezintă un prejudiciu semnificativ pentru sănătatea publică. Produsele falsificate sau etichetate greșit pot conține alergeni alimentari, contaminanți sau substanțe nocive care pot provoca boli de origine alimentară sau reacții alergice.

Întreprinderile din sectorul alimentar care se dovedesc a fi implicate în activități frauduloase pot fi amendate sau pot fi sancționate cu penalități legale care le pot afecta reputația și operațiunile. În cazuri extreme, ar putea provoca închiderea operațiunilor.

Care este impactul fraudei alimentare?

Incidentele de fraudă alimentară pot avea un impact larg și semnificativ asupra diferitelor aspecte ale societății, economiei și sănătății publice. Această activitate pune în pericol clienții și afacerea dumneavoastră.

În special, iată câteva consecințe cheie ale fraudei alimentare:

• Risc pentru sănătatea publică. Adulteranții sau alimentele etichetate greșit pot provoca riscuri potențiale pentru sănătatea consumatorilor neștiutori. Etichetarea eronată a substanțelor chimice sau a alergenilor potențial periculoși poate duce la îmbolnăviri, reacții alergice adverse și alte probleme de sănătate imediate.
• Impactul economic. Frauda alimentară afectează atât consumatorii, cât și producătorii legitimi de alimente. Pentru producători, aceasta poate duce la pierderi de venituri din cauza intrării pe piață a unor produse de calitate inferioară.
• Încrederea consumatorilor. Depistarea fraudei alimentare și a altor activități ilegale în lanțul de aprovizionare cu alimente afectează negativ încrederea clienților în sistemele de reglementare. Atunci când consumatorii își pierd încrederea în autenticitatea și siguranța alimentelor pe care le achiziționează, acest lucru poate duce la scăderea consumului de anumite produse și poate perturba piețele.
• Consecințe juridice. Practicile ilegale din industria alimentară pot duce la acțiuni în justiție, amenzi și sancțiuni de reglementare pentru cei implicați.
• Denaturarea pieței. Frauda alimentară are ca rezultat o concurență neloială, permițând producătorilor frauduloși să depășească întreprinderile corecte. Produsele înșelătoare pot fi vândute la prețuri semnificativ mai mici, schimbând semnificativ dinamica pieței.

Lista celor mai falsificate alimente consumate de români

Printre cele mai frecvent falsificate alimente se numără:

• Uleiul de măsline extravirgin: Adesea diluat cu uleiuri vegetale mai ieftine.
• Mierea naturală: Se pot adăuga siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali.
• Brânza: Adăugarea de uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente ieftine pentru reducerea costurilor.
• Cafeaua măcinată: „Umflarea” cu cicoare, orz sau alte adaosuri pentru creșterea volumului și profitului.
• Peștele: Etichetele induc în eroare privind speciile valoroase.
• Șofranul: Falsificat cu substanțe similare vizual, cum ar fi floricelele de gălbenele.
• Vinul: Modificat cu adaosuri de apă, zahăr sau alte substanțe pentru a altera aroma, culoarea sau conținutul de alcool.
• Parmezanul: Pretins a fi ras, dar adesea conține celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei de ras.
• Băuturi alcoolice: Etichete false sau diluarea cu substanțe spirtoase reprezintă riscuri pentru sănătate.

Cu toate aceste avertismente, consumatorii sunt îndemnați să rămână vigilenți și să-și aleagă cu atenție sursele de alimente pentru a evita capcanele falsificărilor alimentare. O atitudine informată este cheia în protejarea sănătății personale și a integrității alimentare, potrivit foodchainind.com.