Românii, îmbolnăviți cu tratamente false. Nimeni nu ar fi ghicit că este vorba despre o fraudă

Autoritățile au emis o alertă privitoare la o nouă metodă de fraudă care a avut loc în România. Anumite persoane vând, pe internet, medicamente false pentru vindecarea bolilor grave, precum cancer.

Acest caz grav a fost descoperit în urmă cu puțin timp. Autoritățile au semnalat imediat această problemă pentru a preveni și alte persoane din a fi o victimă a escrocheriei.

Momentan, sunt active trei percheziții pentru acest caz, una în România și una pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii. Autoritățile au deschis un dosar penal în care se fac cercetări pentru înselăciune și uz de fals informatic.

Persoanele care au pornit frauda au deschis, se pare, trei site-uri pe care vindeau medicamente pentu vindecarea unor boli grave, precum cancerul. Uneori, persoanele cereau documente medicale pentru a oferi o senzație de siguranță și încredere.

Cum decurge o astfel de fraudă?

În urma comenzii, victimele i-ar fi contactat pe reprezentanții site-urilor în legătură cu depășirea termenului de livrare convenit, situație în care erau avansate scuze cu caracter general, precum ”se vor restitui sumele achitate”, ”medicamentele nu sunt disponibile în acest moment”, ”nu a preluat curierul comanda”, ”mai așteptați” ori se comunica un alt termen de livrare, care nu era respectat. Ulterior, reprezentanții site-urilor nu ar mai fi răspuns la e-mail-uri ori la apelurile telefonice, au precizat polițiștii, comunică Antena 3.

De ce erau vizibile aceste site-uri false?

Acestea site-uri, susțin anchetatorii, erau promovate pe motoarele de căutare. Astfel, atunci când un bolnav căuta un remediu pentru boala sa, șansele ca site-ul fals să apară în rezultate erau foarte mari.

Majoritatea medicamentelor expuse erau destinate tratării unor afecțiuni grave

Medicamentele nu erau disponibile pe teritoriul României în lanțul legal de distribuție și o persoană care căuta să achiziționeze un astfel de medicament din mediul online identifica site-urile și, bazându-se pe încrederea dobândită în timp cu privire la motorul de căutare, accesa oferta, apoi întâlnea un site foarte dezvoltat și discuta cu o persoană ce părea a avea cunoștințe medicale, în limba română, astfel că demersul ilicit era, în mare măsură, asigurat.

Persoanele bănuite nu aveau un stoc faptic existent (așa cum ar fi de așteptat la o companie care operează la nivel european) și, în funție de comenzile plasate pe site-uri, achiziționau medicamentele care erau disponibile și onorau doar comenzile pentru produsele pe care, la rândul lor, le puteau cumpăra.

Compania care comercializa aceste medicamente nu avea nicio autorizație, în România sau în Marea Britanie.