Din cuprinsul articolului
România este în continuare dependentă de importul de produse derivate din plasmă, inclusiv de medicamente fabricate din plasmă, în condițiile în care majoritatea țărilor europene au dezvoltat sisteme de colectare și prelucrare locală a plasmei umane, asigurându-și astfel cantitățile necesare consumului intern, arată raportul „Plasmă pentru România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate la cererea Asociației Române a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID). În lipsa unor măsuri urgente, țara noastră va continua să importe medicamente derivate din plasmă în cantități insuficiente și la prețuri exorbitante, lăsând bolnavii fără tratament.
Tudor Ciuhodaru susține că, deși cu lipsa plasmei nu se confruntă doar România, ci și alte țări europene, autoritățile ar fi putut să creeze o strategie prin care mii de pacienți cu boli grave să fie ajutați:
„Vorbim despre produse derivate de plasmă care sunt vitale pentru pacienții din România și sunt semnale de alarmă încă din luna august că această problemă riscă să devină majoră.
Țineți cont că România consumă în fiecare an produse derivate echivalentul a 200.000 de litri de plasmă, iar lanțul de la colectare până la produsul finit durează între 6 și 12 luni, în contextul în care toate aceste produse sunt de import.
Chiar nu s-a făcut nimic nici aici. Vorbim despre o evaluare corectă a necesarului de produse derivate de plasmă, de existența unor centre de colectare a plasmei fracționate în România. Nu e chiar atât de greu, în contextul în care se scade colectarea la nivel european, să îți faci o strategie. Vorbim despre o patologie pediatrică. Mulți copii cu boli rare au nevoie de aceste produse derivate de plasmă. De pacienți cu cancer, cu boli autoimune, imunodeficiențe primare și secundare, arsuri, transplant, cancere.”
”Se ajunge într-o situație critică”
„Se ajunge într-o situație critică. Colectarea a scăzut, educația pentru sănătate este inexistentă în școală și nimeni nu știe care sunt beneficiile donării unor astfel de produse. Românii sunt foarte solidari pe Facebook când este vorba de a face ceva, dar dacă nu le oferi informația necesară, nu îi vei avea în centrele de colectare.”
Principalele concluzii ale raportului „Plasmă pentru România”:
- În anul 2021, România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care nu colectează plasmă pentru fracționare (pentru fabricarea de medicamente derivate din plasmă – n.red). După cum s-a demonstrat deja, prin crizele de imunoglobulină din anii 2017 și 2018, acest lucru pune în pericol accesul la tratament al pacienților români cu imunodeficiențe primare.
- România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința consumului de produse derivate din sânge și plasmă umană colectate din surse locale.
- Din cauza lipsei spațiilor de depozitate adecvate, centrele de transfuzii sunt nevoite să arunce anual între 20.000 și 60.000 de litri de plasmă.
- Centrele de transfuzii din rețeaua Ministerului Sănătății nu sunt acreditate conform normelor europene. În plus, echipamentele existente sunt învechite și trebuie înlocuite.
- România este în continuare dependentă de importul de produse derivate din plasmă, în condițiile în care majoritatea țărilor europene au dezvoltat sisteme de colectare și prelucrare locală a plasmei umane, asigurându-și astfel cantitățile necesare consumului intern.
- În astfel de condiții, în lipsa unor măsuri urgente, țara noastră va ajunge să importe medicamente derivate din plasmă în cantități insuficiente și la prețuri exorbitante, lăsând bolnavii fără tratament. În România, cel puțin 20.000 de pacienți ar putea ajunge să depindă exclusiv de tratamentul cu medicamente derivate din plasmă. Vorbim despre persoane cu imunodeficiențe primare și boli genetice, cum ar fi deficitul de alfa-1 antitripsină și hemofili
