Din cuprinsul articolului
România, în pragul stării de calamitate. Seceta a afectat peste 100 de localități. Ministrul Agriculturii ne asigură că „vom avea pâine”.
Fermierii se plâng că în unele judeţe culturile de toamnă sunt afectate până la 80%. Aceştia cer Guvernului ca până la data de 31 iulie să fie declarată starea de calamitate.
Seceta a afectat peste 100 de localități
Potrivit Administrației Naționale a Apelor Române, seceta a afectat peste 100 de localități din 7 județe. Instituția monitorizează continuu volumele din principalele lacuri de acumulare și asigură gestionarea eficientă a rezervelor de apă.
Sunt afectate de secetă 28 de localități (din județele Botoșani și Galați), 77 de localități (din județele Bacău, Neamț și Vrancea), 5 localități (în județul Cluj), 5 localități (în județul Argeș).
Rezerva de apă în principalele 40 lacuri de acumulare administrate de ANAR și S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A. este astăzi de 3,45 miliarde de metri cubi de apă.
Aceasta poate asigura necesarul de apă brută pentru toți beneficiarii din sursa de apă de suprafață in regim centralizat.
Petru Daea: „Eu nu declar, constat”
Proaspătul minsitru al Agriculturii, Petre Daea, a mers deja în teren, iar pe baza constatărilor urmează să aplice procedura legală. Iată care sunt etapele.
„Eu nu declar, constat existența unui factor care a determinat calamitarea unui produs, motiv pentru care am intrat în tiparul legal pentru a constata la fața locului prin comisiile stabilite de către prefect, prin ordinul prefectului, stabilindu-se concret la fața locului ce cultură este, ce suprafață este în tarlaua respectivă, care este gradul de afectare.
Şi aici avem 3 praguri. Avem situații în care culturile nu sunt afectate sau sunt afectate puțin, dar nu este într-un procent mai mare de 50 %, sunt situații când acele culturi sunt afectate într-un procent mai mare și sunt situații, care ne interesează acum, când culturile sunt distruse pur și simplu.
Fermierul de la Vâlcele, l-am văzut la televizor cum a intrat cu utilajele pentru a-și recupera masa verde, pentru a schimba destinația culturii.
Practic, acela era porumb pentru boabe. În momentul în care a văzut că nu există perspectiva producției pentru că a pierit planta, pur și simplu a trecut la schimbarea destinației.
Haideți să luăm această masă vegetativă, s-o ducem în zootehnie să poţi să alimentezi animalele, creând astfel un spațiu liber, o suprafață liberă pentru pregătirea anului următor.
Nu avea această posibilitate până când m-am dus eu acolo, discutând cu ei, spunându-mi care este pretenția lor, care sunt sarcinile mele.
În momentul în care am ajuns în București, împreună cu colegii, secretarii de stat, ne-am așezat la masa de lucru, am proiectat actul normativ şi l-am semnat astăzi cu ministrul Bode.
A plecat la Monitorul Oficial, am avut tele-video-conferință-e cu toate structurile din țară, le-am transmis ce am făcut, le-am dat liber să decidă fermierul și să păstreze o suprafață de 5 % din tarlaua respectivă ca să fie probă martor pentru executarea proceselor verbale de constatare a calamității și pentru a nu fi penalizați de către APIA să-și piardă subvențiile
Este primul pas concret pe care l-am putut face și pe care l-au cerut fermierii”, a explicat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
România, în pragul stării de calamitate
Nu suntem departe până la constatarea din punct de vedere legal al stării de calamitate, a precizat Petre Daea, care a adăugat că „această secetă pedologică a avut efecte negative asupra plantei respective, a distrus-o”.
„Păi, nu suntem departe. Noi suntem în interiorul procedurii de a stabili calamitățile respective. Prin procesele verbale, respectând actul normativ, constatăm, măsurăm, definim fenomenul. Este secetă pedologică.
Eu, ca agronom, specialist în domeniu, constat că această secetă pedologică a avut efecte negative asupra plantei respective, a distrus-o.
Eu fac ceea ce trebuie în spațiul juridic pe care l-am și constat la fața locului gradul de afectare a culturilor. După această etapă vom vedea ce înseamnă din punct de vedere al impactului asupra zonelor respective. Nu toată ţara este aşa.
Și vă spun un lucru: vom avea pâine. Sunt pierderi de recoltă, dar nu peste tot.
Acolo unde s-a obținut producție mai mică, calitatea este mai bună.
Este o regulă agronomică aici. În momentele acestea de secetă, calitățile bobului de grâu sunt mai bune. Aceste calități se măsoară în greutate hictolitrică, în cantitate de proteină, în glutenul care există. Avem cu ce să hrănim țara, românii să fie siguri de acest lucru”, a spus Petre Daea, la Antena 3.
