Din cuprinsul articolului
La Baia de Fier, într-un sat din județul Gorj, se află cel mai mare zăcământ de grafit din Europa. Exploatarea lui va începe curând și poate schimba complet poziția României pe harta resurselor strategice.
Un material banal pentru mulți, dar cu o putere imensă în spate. Grafitul, componentul din creionul clasic, a devenit astăzi una dintre cele mai căutate resurse ale lumii moderne. Fără el, nu pot funcționa bateriile pentru mașini electrice, nu se pot fabrica circuite performante, iar visul energiei curate rămâne doar pe hârtie.
România are ceea ce Europa caută cu disperare: resurse. Și mai mult decât atât, are cel mai mare zăcământ de grafit de pe continent, la Baia de Fier. Situl, format din mina Cătălinu și cariera Ungurelaşu, urmează să fie exploatat de Salrom – companie de stat care tocmai a depus o cerere de finanțare de aproape 200 de milioane de euro la Comisia Europeană.
Potrivit Ministerului Economiei, proiectul este deja declarat strategic de către Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că va primi sprijin accelerat pentru autorizare, finanțare și integrare în lanțurile de producție europene.
De la grafit la grafen: cum devine România furnizor de tehnologie
Grafitul din Baia de Fier nu va fi exportat ca materie brută, ci va trece printr-un proces de rafinare și transformare care vizează două direcții: producția de grafit pentru baterii și dezvoltarea grafenului – un material revoluționar, considerat viitorul electronicii.
Grafenul, derivat din grafit, este cel mai bun conductor de electricitate și căldură cunoscut până acum. Se folosește în baterii de ultimă generație, panouri solare, circuite integrate, senzori și chiar în textile inteligente.
România nu doar că deține materia primă, dar are deja un proiect în pregătire pentru valorificarea acesteia în grafen – ceea ce o plasează printre puținele țări din lume pregătite să producă la scară industrială acest material.
Magneziu, cupru, pământuri rare: harta strategică se extinde
Pe lângă grafit, România are resurse importante și din alte materii considerate critice de Uniunea Europeană. La Budureasa (Bihor), statul deține o rezervă considerabilă de magneziu, singura din UE care va fi exploatată în viitorul apropiat, de către compania Verde Magnesium – proiect sprijinit de investitori americani.
În județul Alba, prin Cuprumin, și la Moldova Nouă, România extrage și cupru, un alt metal aflat pe lista materialelor indispensabile pentru infrastructura energetică, electronică și auto.
Există, de asemenea, perimetre de explorare pentru pământuri rare – elemente cheie în producerea de magneți permanenți, folosiți în turbine eoliene, motoare electrice, smartphone-uri și sisteme GPS.
Europa vrea să se rupă de dependența de China
Actul european privind materiile prime critice, intrat în vigoare în mai 2024, pune presiune pe statele membre să deschidă sau să redeschidă mine pentru a-și reduce dependența de China, care furnizează în prezent peste 85% din pământurile rare folosite în UE.
Bruxelles-ul a aprobat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt românești: grafitul de la Baia de Fier, magneziul de la Budureasa și cuprul de la Rovina. Obiectivul este ca până în 2030, 10% din consumul de materii prime strategice al UE să provină din extracție locală, 40% din procesare și 25% din reciclare.
„Este un moment istoric pentru suveranitatea europeană ca putere industrială”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene.
Ce înseamnă pentru România
Exploatarea acestor resurse poate schimba radical imaginea României în ochii investitorilor. Țara are nu doar zăcăminte importante, ci și infrastructura necesară pentru a le valorifica în produse cu valoare adăugată mare.
Salrom, compania care va opera proiectul de grafit, a confirmat că va cere o nouă finanțare europeană în trimestrul trei din 2025, pentru completarea proiectului de procesare în grafen. În paralel, proiecte private derulează explorări pentru metale precum titan, wolfram, galiu, germaniu și bismut, în zonele Harghita, Bihor, Arad și Apuseni.
Statul a creat și cadrul legal pentru repornirea exploatărilor miniere prin Ordonanța de Urgență 77/2024. În trecut, multe dintre aceste mine au fost închise pentru că nu mai erau rentabile, dar cererea explozivă actuală le face din nou atractive.
România, pe radarul marilor puteri
Lupta pentru resurse nu mai e o teorie. China, SUA, Rusia și UE își securizează accesul la metale rare prin parteneriate, investiții directe și proiecte strategice. Potrivit HotNews, Statele Unite pregătesc un acord cu Ucraina pentru acces la mineralele rare ale acesteia după încheierea războiului, în timp ce Rusia a anunțat recent că va produce zeci de mii de tone de litiu anual.
România are ocazia să devină nu doar furnizor de materie brută, ci și un actor-cheie în lanțul valoric european. Ce va face în continuare cu această poziție depinde de cum va gestiona resursele, legislația, parteneriatele și, mai ales, beneficiile pentru comunitățile locale.
