Din cuprinsul articolului
Microbiomul uman este, de fapt, un organ în sine, alcătuit din comunități de bacterii, virusuri și ciuperci. Majoritatea acestora trăiesc în tractul digestiv. Microbiomul uman deține o multitudine de funcții esențiale, de la dezvoltarea imunități până la determinarea comportamentului. Iată care este rolul microbiomului în organism și cum ne influențează!
Microbiomul uman prezinta un estimat de 100 de trilioane de microbi, majoritatea acestora traind în tractul digestiv.
Microbiomul uman deține funcții extensive precum dezvoltarea imunității, apărarea organismului de agenții patogeni, fiind gazda pentru producția de acizi grași de lanț scurt importanți pentru metabolism, sinteza vitaminelor si depozitele de lipide, având totodată o influență asupra comportamentului uman, ceea ce îl face un organ esențial în organism, fără de care nu am putea funcționa optim.
Mihaela Bilic, expert în nutriție și boli metabolice, explică rolul microbiomului și, de asemenea, cum ne influențează viața până la cel mai mic detaliu.
„Bacteriile cu care trăim în simbioză ne influențează silueta și sănătatea.
Așa cum există o amprentă tactilă unică pentru fiecare individ și populațiile de bacterii care trăiesc în organismul nostru variază de la o persoană la alta. De la siluetă până la preferințele alimentare și starea de sănătate, totul este influențat de bacterii.
Bacteriile intestinale au de 150 de ori mai multe gene decât ființa umană, iar această amprentă genetică enormă se numește microbiom. S-a demonstrat deja că intestinul persoanelor supraponderale găzduiește mai multe bacterii specializate în metabolizarea glucozei, în timp ce persoanele în vârstă au mai puține bacterii cu acțiune antistres.
Tot de genele bacteriilor intestinale depinde și rezistența la substanțe toxice- avem bacterii care fabrică substanțe ce stimulează capacitatea ficatului de a elimina toxinele din medicamente.
Din punct de vedere alimentar există produse care fac bine unora și altora nu, tot pe bază de microbiom: soia are efect de protecție împotriva cancerului și bolilor cardiovasculare la peste 50% dintre asiatici; în cazul europenilor acest efect scade la 25-30% datorită faptului că intestinele occidentalilor nu au gene bacteriene adaptate pentru soia.
Haideți să ținem cont de tradițiile alimentare, ele au format amprenta noastră genetică- enzimatică și bacteriană!”, scrie nutriționistul pe o pagină de socializare.
Cancerele denumite în mod colectiv cancere ale capului și gâtului se dezvoltă de regulă în…
În conformitate cu US National Library of Medicine, Medline Plus, demența este o afecțiune care…
Gala Performerilor în Sănătate este unul dintre evenimentele de amploare pe care revista Capital le…
Înconjurată de mister și teamă, vrăjitoria sau magia neagră a fascinat și a îngrozit culturi…
De data aceasta, meteorologii ANM au avut dreptate și, efectiv, de miercuri seara condițiile meteorologice…
Astrologii nu au vești bune pentru noi, cel puțin în ceea ce privește următoarele zece…