Din cuprinsul articolului
Îți potolești setea savurând o sticlă rece de Cola / Pepsi sau orice fel de băutură răcoritoare într-o zi călduroasă? Ei bine, atunci trebuie să fii conștient de simptomele și de rezultatele mortale pe care aceste băuturi le vor avea asupra sănătății tale pe termen lung.
La fel ca nicio petrecere sau întâlnirea acasă sau în oraș nu este completă fără băuturi carbo-gazoase, oamenii au fost obișnuiți să ofere un pahar de băuturi răcoritoare pentru a-și întâmpina oaspeții. Sociologii contemporani consideră că această tendință este un status quo.
Ce sunt băuturile răcoritoare?
Băuturile răcoritoare, numite și băuturi carbo-gazoase, conțin îndulcitori și coloranți artificiali în apă carbogazoasă, care oferă oamenilor un plus de energie și un sentiment de a-și potoli setea într-o zi fierbinte de vară.
Joseph Priestly a inventat apa carbogazoasă în 1767. De atunci, mulți cercetători au început să exploreze apa carbogazoasă și în 1835 s-a produs prima băutură lichidă îmbuteliată în Statele Unite. Cu toate acestea, Coca-cola a folosit sifonul la capacitatea sa maximă în 1886, care a fost inventat de John Pemberton. În prezent, este cea mai veche și mai vândută băutură carbo-gazoasă zaharată la nivel global.
Câteva date despre băuturile carbo-cazoase:
Majoritatea medicilor spun că consumul unei băuturi răcoritoare pe zi dublează posibilitatea de a face diabet. În termeni medicali, o băutură răcoritoare are 39 de grame de zahăr, echivalent cu treisprezece linguri de zahăr la o cană de ceai. Băuturile răcoritoare care nu menționează cantitatea de zahăr sunt clasificate și vândute ca băuturi „Lite” sau „Diet”.
1. Băuturile răcoritoare cauzează creșterea în greutate:
Băuturile răcoritoare cu zahăr / băuturile răcoritoare de obicei nu te fac să simți că te îngrași când le consumi. Adevărul urât este că, zahărul adăugat la aceste băuturi răcoritoare determină creșterea în greutate, iar zahărul lichidizat contribuie și mai mult la creșterea în greutate. Studiile au arătat că persoanele care consumă băuturi cu zahar adăugat sunt predispuse să câștige mai multe kilograme decât persoanele care nu consumă niciodată băuturi cu zahăr adăugat.
2. Băuturile răcoritoare măresc grăsimea ficatului:
Zahărul din băuturile răcoritoare poate fi vazut sub doua forme: fructoza si glucoza. Consumul de fructoză determină grăsime viscerală (depozitarea grăsimii corporale în jurul organelor interne) care duce la sindroame metabolice precum colesterol, glicemie crescută, accidente vasculare cerebrale, diabet și boli de inimă.
3. Băuturile răcoritoare refuză insulina:
Băuturile carbo-gazoase pot refuza insulina, produsă natural de corp. Insulina din hormoni este utilizată pentru a produce glucoză din sânge în celule. Cu toate acestea, atunci când consumați băuturi răcoritoare, celulele încep să reziste insulinei. Când se întâmplă acest lucru, pancreasul nu produce suficientă insulină pentru a elimina glucoza din fluxul sanguin. Aceasta se numește rezistență la insulină, care provoacă boli de inimă și diabet de tip 2. Diabetul de tip 2 este o afecțiune gravă care ucide anual peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume.
4. Băuturile răcoritoare nu au nutrienți:
Băuturile carbo-gazoase nu conțin nutrienți, vitamine, minerale și fibre. Nu este prietenos cu dieta și adaugă doar o cantitate mai mare de zahăr și calorii.
5. Băuturile răcoritoare creează dependență:
Când o persoană consumă zahăr, dopamina (o substanță) este produsă de creier, ceea ce îți oferă plăcere. Acest tip de plăcere este de obicei experimentat ca fiind de dorit. Drogurile dependente precum, LSD și cocaină produc dopamină, făcând astfel persoanele extrem de dependente de ele. Băuturile carbo-gazoase cu zahăr adăugat au un efect mai puternic asupra sistemului de recompense al creierului.
6. Băuturile răcoritoare cauzează boli de inimă și cancer:
Aportul de zahăr în exces a fost identificat ca fiind cauza diferitelor boli de inimă în perioada 1960-1970. De atunci, studiile au crescut și au dovedit că zahărul este substanța care a fost responsabilă pentru o serie de boli , cum ar fi riscul ridicat de boli cardiovasculare, atât pentru bărbați și femei. În mod similar, există riscul de cancer și boli cronice, cum ar fi obezitatea, din cauza consumului excesiv de băuturi cu zahăr adăugat.
Coloranții și conservanții adăugați în băuturi reprezintă un risc mare pentru sănătatea dumneavoastră.
- Culoare: Culoarea găsită în multe băuturi răcoritoare este folosită ca un apel în publicitate, doar pentru a atrage papilele gustative la cumpărarea lor. 4-metilimidazolul este un ingredient dăunător care se găsește în băuturile răcoritoare și acest lucru provoacă cancer tiroidian, pulmonar și hepatic.
- Băuturi portocalii aromate: Din nou, culoarea în băuturile portocalii este folosită pentru a aduce un sentiment de gust și fericire. Acidul ascorbic (vitamina C) este ingredientul folosit ca și conservant în aceste băuturi și provoacă leziuni ale celulelor măduvei osoase. Acest lucru provoacă, de asemenea, cancer, conform unor studii efectuate pe animale.
7. Băuturile răcoritoare conțin acid fosforic și carbonic:
Acidul fosforic și acidul carbonic provoacă aciditate în gură. Acest lucru vă expune dinții la carii.
8. Băuturile răcoritoare cresc riscul de gută:
Guta este o formă de artrită care poate afecta pe oricine. Guta este o forma dureroasa de artrita caracterizata de dureri articulare foarte mari si cauzata de prezenta unei cantitati prea mari de acid uric in sange si in tesuturi. In trecut era considerata boala oamenilor bogati, pentru ca acestia consumau foarte multa carne de vanat, bogata in purine. In zilele noastre, boala afecteaza mai ales barbatii (in randul segmentului de varsta 40-50 de ani riscul este de trei-patru ori mai mare decat in cazul femeilor), fiind asociata preponderent cu regimul alimentar al unei persoane.
9. Băuturile răcoritoare cresc riscul de apariție a demenței:
Demența se referă, în general, la scăderea capacității mentale în viața de zi cu zi. Cel mai bun exemplu pentru un astfel de sindrom este pierderea memoriei. Corpul și organele tale sunt expuse la o mulțime de schimbări. În mod similar, totul vine cu o durată de viață, iar capacitatea creierului tău poate scădea pe măsură ce îmbătrânești.
