Culoarea ochilor ar putea fi considerată un indicator al stării de sănătate şi este asociată cu rezistenţa la durere şi riscul de diabet, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite.
Curioasa asociere dintre culoarea ochilor şi starea de sănătate îi fascinează pe oamenii de ştiinţă de foarte mulţi ani, ducând la realizarea unor studii potrivit cărora culoarea ochilor influenţează nivelul de rezistenţă la durere, riscul de diabet, rapiditatea raţionamentelor mintale şi chiar câteva aspecte insolite, precum modul de aruncare a unui Frisbee şi felul de a ţine în mână un pahar cu alcool, informează dailymail.co.uk.
Cel mai recent element în acest mozaic ştiinţific a fost adus de cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh. Ei au descoperit că femeile caucaziene cu ochi de culoare deschisă – albaştri sau verzi – par să tolereze mai bine durerea fizică şi suferinţa psihică în comparaţie cu femeile caucaziene cu ochi negri sau căprui.
Inna Belfer, profesor la Universitatea Pittsburgh, spune că studiul ei, realizat pe 58 de femei însărcinate, a relevat faptul că pacientele cu ochi de culori deschise par să aibă parte de mai puţină durere în timpul naşterii.
Totodată, femeile cu ochi de culoare deschisă suferă mai puţin din cauza anxietăţii după naştere, prezintă rate mai scăzute de depresie şi au mai puţine gânduri negative. Aceste dezvăluiri au fost făcute de coordonatoarea studiului în cadrul conferinţei anuale organizate de American Pain Society.
Cercetătorii sunt de părere că vor avea nevoie de o serie de studii suplimentare pentru a identifica motivele din spatele acestor diferenţe, însă ei consideră că totul se datorează unor legături de natură genetică.
Până de curând, se credea că există o singură mutaţie genetică care determină culoarea albastră a ochilor şi o alta pentru culorile închise.
„Însă această ipoteză este pur şi simplu o absurditate”, a declarat Jari Louhelainen, medic în ştiinţe biomoleculare la Universitatea John Moores din Liverpool. „Aşa cum ştim deja, culoarea ochilor are la bază 12 sau 13 variaţii individuale ale genelor umane”.
„Aceşti markeri genetici ne oferă o şansă bună de a prezice culoarea ochilor unei persoane. Putem să o prezicem cu o acurateţe de 70-90%”, a explicat Jari Louhelainen, care, pe baza studiilor sale genetice, ajută specialiştii în medicină legală să identifice victimele unor crime sau accidente, cu ajutorul rămăşiţelor pământeşti ale acestora.
Atunci când vine vorba de a explica motivul pentru care culoarea ochilor ar putea influenţa starea de sănătate, o posibilă explicaţie este aceea că genele care determină culoarea sunt multifuncţionale. „Aceste gene fac şi alte lucruri în corp. Una dintre ele, NCX-4, asociată cu ochii de culoare închisă, controlează multe proteine, iar una dintre acestea a fost asociată recent cu durerea”, a spus medicul Louhelainen.
Alte gene care sunt asociate cu melanina, pigmentul care determină o culoare închisă a ochilor, au fost şi ele asociate cu durerea. Sindromul Dubin-Johnson, o maladie hepatică moştenită, care determină o pigmentare maronie a celulelor ficatului, este asociat cu apariţia depozitelor de melanină. Simptomele includ dureri şi oboseală.
Melanina ar putea fi vinovată şi de predispoziţia mai scăzută a persoanelor cu ochi căprui pentru alcool. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat Georgia din oraşul american Atlanta pe 12.000 femei şi bărbaţi a descoperit că persoanele cu ochi de culoare deschisă consumă cantităţi de alcool considerabil mai mari decât cele cu ochi în nuanţe închise. Motivul pentru care oamenii cu ochi căprui beau mai puţin alcool – şi sunt astfel mai puţin predispuşi la alcoolism – constă în faptul că ei au nevoie de mai puţin alcool pentru a se îmbăta.
Melanina nu determină doar culoarea ochilor, ea este şi un bun izolator pntru conexiunile electrice dintre celulele neuronale. Cu cât există mai multă melanină în creier, cu atât acesta operează mai eficient şi mai rapid, afirmă autorii aceluiaşi studiu, publicat în Personality and Individual Differences.
Acest avantaj care ţine de procesarea rapidă a informaţiilor poate să explice motivul pentru care oamenii cu ochi căprui au timpi de reacţie mai rapizi decât persoanele cu ochi albaştri şi motivul pentru care ei sunt mai buni atunci când vine vorba să arunce un Frisbee şi la jocul de tenis, afirmă un studiu publicat în Perceptual and Motor Skills.
Ochii albaştri stimulează studiul – Descoperiri similare au apărut şi în urma unui experiment realizat în 1991 pe aproximativ 100 de voluntari, coordonat de Anthony Fallone, doctor în psihologie la Universitatea Edinburgh.
El a ajuns la concluzia că studenţii cu ochi închişi la culoare au obţinut rezultate semnificativ mai bune la mai multe teste de inteligenţă în care viteza de raţionament oferea un avantaj. „Ochiul este atât de strâns legat neurologic de creier încât poţi să spui că el este singura parte a creierului care poate fi văzută din afară. Se pare că ochiul deţine indicii vitale pentru funcţionarea creierului”.
Şi asta nu este tot. Se pare că reacţiile mai lente ale persoanelor cu ochi albaştri par să însemne că acestea gândesc într-o manieră mai chibzuită, strategică. Într-un test realizat de Universitatea Louisville din Statele Unite, studenţii cu ochi albaştri au avut mai mult succes în activităţile care necesitau planificarea şi structurarea timpului, precum golf, cross-country şi pregătirea pentru examene.
Toate persoanele cu ochi albaştri sunt înrudite între ele – Ochii albaştri reprezintă o dezvoltare nouă în evoluţia umană. Cercetătorii de la Universitatea Copenhaga spun că mutaţia genetică vinovată de apariţia ochilor albaştri a apărut din întâmplare, într-o zonă de pe ţărmul Mării Negre, la un singur individ, care a trăit în urmă cu 6.000-10.000 de ani şi care este responsabil pentru existenţa tuturor persoanelor cu ochi albaştri din prezent.
Această schimbare genetică nu produce culoarea albastră în iris, ci mai degrabă anulează mecanismul care produce pigmentul maroniu melanină. „La început, cu toţii am avut ochi căprui”, a explicat Hans Eiberg, genetician la universitatea daneză. Una dintre teoriile care încearcă să explice acest fenomen spune că vremea rece şi cerul întunecat a contribuit la răspândirea acestei schimbări a culorii ochilor.
Lipsa melaninei a făcut, totodată, ca pielea oamenilor să se deschidă la culoare, iar o piele deschisă este mai eficientă în producerea vitaminei D, vitală în climatul nordic, unde există mai puţină lumină solară, necesară corpului pentru a sintetiza această vitamină.
Ochii albaştri filtrează de asemenea mai puţină lumină, iar oamenii cu astfel de ochi văd puţin mai bine în condiţii de luminozitate scăzută.
Totuşi, o sensibilitate crescută la lumină îi face pe oamenii cu ochi albaştri mai expuşi în faţa riscului de apariţie a sindromului denumit „degenerare masculară cauzată de vârstă” (AMD), ce apare atunci când celulele sensibile la lumină aflate în spatele ochiului încep să moară, ducând la apariţia orbirii, a explicat Francesc Marchetti de la London College of Optometrists. Acelaşi fenomen se aplică şi în cazul persoanelor cu ochi verzi.
Culoarea ochilor este asociată cu diabetul – Diabetul de tipul 1 este un alt risc asociat cu ochii albaştri. Un studiu realizat în 2011 de cercetătorii italieni a confirmat o serie de analize anterioare potrivit cărora oamenii cu ochi albaştri suferă într-un număr disproporţionat de mare de această maladie.
Savanţii au descoperit că în rândul persoanelor diagnosticate cu diabet de tipul 1 din Lazio şi Sardinia, 21% aveau ochi albaştri, în timp ce în rândul populaţiei generale doar 9% dintre oameni au ochii albaştri.
Trei gene asociate cu nuanţele deschise ale ochilor sunt „suspectate” că ar fi implicate în dezvoltarea diabetului.
Ochii albaştri ar putea fi asociaţi şi cu probleme auditive – mai multe studii au descoperit că muncitorii cu ochi în nuanţe deschise sunt mai expuşi în faţa riscului de a suferi de tulburări auditive în fabricile în care nivelul de zgomot este ridicat.
Cercetătorii de la National Hospital for Neurology and Neurosurgery din Londra sugerează, de asemenea, că melanina ar putea proteja celulele nervoase din creier contra leziunilor cerebrale induse de zgomot.
În mod neaşteptat, culoare ochilor pare să influenţeze şi personalitatea. În 1997, autorii unui studiu apărut în Journal of Social Psychology afirmau că oamenii cu ochi albaştri sunt mult mai puţin predispuşi să facă dezvăluiri despre ei înşişi în discuţiile purtate la psiholog. Studii ulterioare au confirmat această descoperire.
Potrivit psihologilor germani, autori ai unui studiu publicat în 2006, copiii cu ochi albaştri sunt mai inhibaţi în comportamentele lor decât copiii cu ochi de culori închise. De asemenea, copiii cu ochi albaştri au mai multă grijă de lucrurile noi pe care le primesc.
În 2010, cercetătorii din Cehia au descoperit că bărbaţii cu ochi căprui sunt consideraţi de populaţia generală ca fiind mai dominanţi în comparaţie cu bărbaţii cu ochi albaştri. Oamenii par să asocieze ochii albaştri cu frageda pruncie, iar adulţii cu ochi albaştri par astfel mai copilăroşi. Culoarea permanentă a ochilor se stabilizează după vârsta de nouă luni a bebeluşilor, întrucât organismul uman are nevoie de timp pentru a produce o cantitate suficientă de melanină care să „întunece” culoarea ochilor. În anumite cazuri, la anumiţi bebeluşi, culoarea definitivă a ochilor se stabilizează abia după 18 luni.
