Riscul de apariție a bolilor de inimă după menopauză se accelerează rapid. Medicii explică de ce se întâmplă acest lucru

Riscul de apariție a bolilor de inimă după menopauză se accelerează rapid. Medicii explică de ce se întâmplă acest lucru. Iată care sunt recomandările pentru menținerea sănătății cardiace la menopauză.

Boala de inimă, principala cauză de deces pentru femeile și bărbații din toată lumea.   Noi cercetări arată că riscul de a dezvolta această afecțiune crește brusc pentru femei după menopauză. Specialistul explică de ce se întâmplă acest lucru, cum să ne menținem sănătatea cardiacă și care sunt simptomele celor mai frecvente patologii.

De obicei, aceste afecțiuni în rândul femeilor debutează târziu, de obicei după menopauză. Și, pe de altă parte, deoarece nu se manifestă însoțite de simptomele tipice (durere la nivelul pieptului și al brațului stâng în cazul atacului de cord), ce facilitează recunoașterea acestui semnal de alarmă.

Dr. Nicoletta De Cesare, Șeful Serviciului de Cardiologie din cadrul Policlinico San Marco, spune ce se schimbă la menopauză.

Rolul protector al estrogenului: ce se schimbă la menopauză

„Sistemul cardiovascular al femeilor în timpul vârstei fertile este protejat de estrogen. Acești hormoni acționează ca un scut pentru sistemul cardiovascular și reglează favorabil structura metabolică. Menopauza reprezintă o etapă de schimbare profundă deoarece, din cauza scăderii nivelului de estrogen, metabolismul se schimbă, ceea ce favorizează creșterea tensiunii arteriale și a greutății corporale. Chiar acești factori presupun riscuri ridicate din punct de vedere cardiac, deoarece cresc șansele dezvoltării afecțiunilor sistemului cardiovascular”, explică Dr. De Cesare.

Ceilalți factori de risc ce afectează populația feminină

Pe lângă menopauză, există alți factori ce au un impact major asupra debutului bolilor cardiovasculare, precum:

• diabet
• obezitate
• hipercolesterolemie
• hipertensiune
• stres
• stil de viață sedentar
• fumat
• predispoziție genetică.

 

Boala cardiovasculară după menopauză

În general, boala cardiovasculară se instalează la persoanele de sex feminin cu minim 10 ani mai târziu decât la bărbați, din cauza protecției oferite de estrogen până la instalarea menopauzei. În plus, diagnosticarea bolilor cardiovasculare este mai dificilă deoarece acestea survin în condițiile unui tablou clinic mai puțin clar.

Ischemia cardiacă la femei

„Ischemia cardiacă are numeroase aspecte comune ambelor sexe, dar cu siguranță există câteva caracteristici specifice femeilor, despre care informațiile nu sunt foarte răspândite. Până de curând nu se știau multe lucruri despre specificul femeilor, deoarece în trecut existau puține studii pe această temă și se ținea cont doar de bărbați.

În 1991, NIH (organismul guvernamental american pentru cercetările medicale) a declarat obligatorie includerea femeilor în cercetare, evaluarea existenței diferențelor între factorii de risc, simptome și proceduri terapeutice între cele două sexe.

Studiile efectuate au demonstrat că, din punct de vedere epidemiologic, femeile dezvoltă ischemie cardiacă (CAD) la vârste mai înaintate decât bărbații, în special după menopauză. Același lucru este adevărat și despre hipertensiune. Există și o probabilitate mai ridicată de deces a femeilor ce au suferit un infarct miocardic, în special în cazul hipertensiunii”, explică Dr. De Cesare.

Simptomele ischemiei cardiace la femei

„Prima diferență dintre femei și bărbați, din punctul de vedere al ischemiei cardiace, o constituie simptomele. Simptomele considerate în general tipice pentru un atac de cord (durere în piept sau căldură puternică în brațul stâng) sunt, de fapt, mai frecvente la bărbații aflați la vârsta de mijloc și mai rare la femei, în special la cele tinere.

Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, simptomele la femei sunt: oboseală,
durere abdominală în zona ombilicală și pubiană, stare de leșin, etc.

Acestea sunt tulburări asociate multor alte afecțiuni, fiind frecvent subestimate de medic, ce pot duce la un diagnostic incorect sau tardiv”, explică expertul.

 Alte patologii cardiace cu caracteristici speciale la femei

„În cele din urmă, la femei există câteva forme particulare de sindrom coronarian acut ce sunt foarte rare la bărbați. Acesta este sindromul de balonare apicală sau sindromul Tako_Tsubo (numit astfel din cauza morfologiei particulare a ventriculului stâng, asemănătoare unei unelte de pescuit calamari în Japonia).

O patologie care, în multe privințe, imită atacul de cord, atât în privința simptomelor și modificărilor electrocardiografice și enzimelor de necroză miocardică (substanțe eliberate în sânge de celulele miocardice din cauza unei cantități de oxigen prea mici față de nevoile reale). Cu toate acestea, chiar dacă o angiografie coronariană prezintă o imagine absolut normală, ventriculul are aspectul unui afectat de un atac de cord major.

Acest sindrom apare frecvent în urma unui stres psihic puternic, mai rara în urma stresului fizic (intervenție chirurgicală), dar un aspect pozitiv este acela că, în general, este urmat de recuperarea aproape completă a funcțiilor ventriculului stâng. Vindecarea survine într-o perioadă de timp ce variază de la o persoană la alta”, conchide Dr. De Cesare.

Recomandări pentru menținerea sănătății cardiace la menopauză

„După cum am menționat mai devreme, în cazul femeilor aflate la post-menopauză, inima este supusă unor riscuri mai ridicate. Pentru prevenirea riscurilor, este esențial ca femeile să adopte un stil de viață sănătos permanent și în special la menopauză.

În primul rând, femeile trebuie să aibă un regim alimentar echilibrat și să își mențină greutatea sub control pentru a evita hipertensiunea și creșterea nivelului de colesterol, ce sunt dușmanii inimii. În special este bine să scadă aportul de sare (sub 5 grame zilnic) și să prefere alimente precum:

1. Fructe și legume,
2. Leguminoase,
3. Carne cu un conținut redus de grăsimi, precum pește, carne albă.
4. Consumul de carne roșie, brânzeturi și cârnați, dulciuri și băuturi îndulcite ar trebui limitat.

În plus, toate femeile ar trebui să facă activități fizice regulate: să facă sport și să meargă cel puțin 30 de minute pe zi, să urce pe scări în loc să folosească liftul; de asemenea, să nu fumeze și să reducă consumul de alcool.

În ultimul rând, pentru a diminua intensitatea bufeurilor de căldură și palpitațiilor se recomandă menținerea la minim a cantității de cafea și alimente picante consumate și purtarea mai multor straturi de îmbrăcăminte din materiale respirabile”, continuă Dr. De Cesare.