Risc major de demență și diabet pentru cei care au acest obicei de somn

Una din cauze când vine vorba de riscul de demență și diabet, obiceiurile de somn joacă un rol important. Adulții cu vârsta peste 50 de ani care dorm mai puțin de cinci ore pe noapte au mai multe șanse de a dezvolta mai multe boli cronice, inclusiv demență și diabet, arată un nou studiu publicat în jurnalul PLOS Medicine.

Comprația a fost făcută cu persoanele din aceeași grupă de vârstă care au dormit șapte ore.

Potrivit autorului principal al studiului, Séverine Sabia, studiile anterioare au demonstrat o legătură între somnul insuficient și dezvoltarea unor afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și demența.

„Cu toate acestea, în viața reală, bolile cronice coexistă adesea”, a spus Sabia, „în special la vârste mai înaintate și a rămas neclar cum durata somnului a fost asociată cu riscul de multimorbiditate”.

Multimorbiditate este definită ca având două sau mai multe afecțiuni cronice în același timp.

Sabia și echipa ei au colectat date dintr-un studiu de cohortă care a început în 1985. Informațiile examinate au inclus durata auto-raportată de somn atunci când participanții aveau 50, 60 și 70 de ani.

La vârsta de 50 de ani, erau 7.864 de participanți sănătoși. Printre cei care au raportat că au dormit mai puțin de cinci ore, a existat un risc cu 30% mai mare de a dezvolta mai multe afecțiuni cronice de sănătate în comparație cu persoanele care au dormit șapte ore pe noapte.

Până la vârsta de 60 de ani, acest risc a crescut la 32%.

La 70 de ani, riscul a crescut și mai mult la 40%.

Durata mai scurtă a somnului la vârsta de 50 de ani a fost, de asemenea, asociată cu un risc de deces cu 25% mai mare, mai ales din cauza riscului crescut de boli cronice.

Pe măsură ce oamenii au ajuns la vârsta de 60 și 70 de ani, cercetătorii au descoperit că somnul de nouă ore sau mai mult a fost asociat cu rate mai mari de multimorbiditate.

Cu toate acestea, au existat doar câțiva oameni pentru care acest lucru a fost valabil și nevoia mai mare de somn s-ar fi putut datora bolilor în sine.

De ce durata somnului este importantă pe măsură ce îmbătrânim

Lourdes DelRosso, medic și profesor asociat de neurologie la Universitatea din Washington, a explicat că cercetările anterioare au arătat o asociere între somnul de scurtă durată și declinul cognitiv, bolile cardiovasculare și bolile psihiatrice.

„Această lucrare actuală contribuie și se adaugă la corpul existent de dovezi prin găsirea asocierii dintre un somn insuficient și multimorbiditate – ceva care nu a fost demonstrat anterior”, a spus DelRosso.

Cu toate acestea, lăsând deoparte efectele pe termen lung, DelRosso a spus că există și consecințe imediate atunci când nu dormim suficient, cum ar fi somnolența în timpul zilei, oboseala și performanța slabă.

Dr. David Kuhlmann, director medical al Centrului Regional de Sănătate Bothwell din Sedalia, Missouri, a spus că adulții în vârstă ar trebui să se concentreze pe evaluarea somnului.

De exemplu, au aceeași calitate a somnului ca odinioară? Sunt ei capabili să adoarmă și să mențină somnul ca înainte?

„S-ar putea să nu li se pară mare lucru că poate că nu dorm atât de mult noaptea ca odinioară; cu toate acestea, cercetările care apar acum arată că ar putea afecta sănătatea”, a spus el.

Kuhlmann spune că dacă adulții mai în vârstă dorm cinci sau mai puține ore pe noapte, ar trebui să se gândească să meargă la medic.

„Somnul prost este asociat cu probleme cronice de sănătate, iar un somn îmbunătățit poate duce la un control mai bun al acestor probleme de sănătate”, a menționat el.

Dr. Girardin Jean-Louis, director al Centrului de Somnologie și Științe Circadiene (TSCS) și profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea din Miami Miller School of Medicine, a adăugat că ar putea fi de ajutor societății, în general, dacă putem învinge bolile asociate adesea cu bătrânețea.

„Multimorbiditatea a rămas o provocare descurajantă, asociată cu costuri mari de asistență medicală, inclusiv vizite de rutină la medic, spitalizări și dizabilități potențiale”, a spus Jean-Louis. „Dacă se poate demonstra că durata și calitatea îmbunătățită a somnului ar putea atenua această povară medicală și socială, acest lucru ar putea fi benefic pentru toți.”

„Afecțiunile care cuprind sindromul metabolic (adică obezitate, diabet, hipertensiune arterială și dislipidemie), care sunt mai răspândite în rândul membrilor grupurilor minorizate, ar putea fi declanșate de somnul slab…”, a explicat el.