Rezistența la antibiotice variază în funcție de locație, stil de viață, demografie și dietă. STUDIU

Rezistența la antibiotice. Cu toate că antibioticele acționează asupra bacteriilor care provoacă infecții, uneori afectează negativ microbiomul intestinal util. Nu funcționează atunci când organismul devine rezistent la antibiotice din cauza virușilor care își modifică răspunsul la medicament.

Rezistența la antimicrobiene este o amenințare tot mai mare pentru sănătatea globală. Cifrele arată că a fost esențială în cinci milioane de decese în întreaga lume în 2019 și cauza directă a aproximativ 1,27 milioane de decese în același an.

Experții estimează că rezistența antimicrobiană va depăși cancerul ca principală cauză de deces până în 2050.

Un nou studiu a arătat că rezistența la antibiotice depinde de factori precum locația geografică a unei persoane, demografia, dieta și stilul de viață.

Rezistența la antibiotice variază în funcție de locație, stil de viață, demografie și dietă. STUDIU

O echipă condusă de dr. Katariina Pärnänen, de la Universitatea din Turku din Finlanda, și-a propus să studieze amploarea rezistenței la antibiotice determinată de diferite demografii și stiluri de viață pentru a facilita strategii direcționate pentru a reduce apariția.

Studiul a fost prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ECCMID) din acest an de la Copenhaga, potrivit Medical Express.

Oamenii de știință au efectuat un sondaj pe 7.098 de adulți fără simptome. Ei au colectat probe fecale de metagenom intestinal de la participanți pentru a înțelege modul în care diverși factori influențează abundența genelor de rezistență la antibiotice (ARG).

Cercetătorii au colectat apoi date despre sănătate și stilul de viață, inclusiv diagnostice majore, măsurători ale sângelui, dieta obișnuită și consumul de medicamente eliberate pe bază de rețetă, de la participanți pentru a înțelege dacă acești factori joacă, de asemenea, un rol în dezvoltarea rezistenței la antibiotice.

Ei au folosit o abordare de secvențiere genetică nețintă care examinează toate bacteriile prezente în intestin, pentru a stabili o legătură între încărcarea genei de rezistență la antibiotice, diversitatea și compoziția participanților și diverși factori precum geografia, demografia, stilul de viață și sănătatea.

În mod deloc surprinzător, s-a descoperit că utilizarea antibioticelor are legături cu încărcături mai mari de ARG, dar alte clase de medicamente, cum ar fi medicamentele psiholeptice (de exemplu, opioidele și barbituricele), au contribuit, de asemenea, la o abundență mai mare de ARG într-o oarecare măsură.

Implicații importante

Studiul a arătat că persoanele care consumau legume crude și păsări de curte au avut frecvent un risc mai mare de acumulare de ARG.

„Descoperirile noastre arată în mod clar că geografia, demografia și dieta joacă un rol subapreciat în rezistența la antibiotice”, a spus dr. Pärnänen în studiu, potrivit Science Blog.

„Acest lucru are implicații importante pentru criza rezistenței la antibiotice, deoarece tot mai mulți oameni locuiesc în zone și orașe dens populate și sunt capabili să cumpere tipuri de alimente mai scumpe, cum ar fi carne și produse proaspete, precum și medicamente.

Reducerea sau prevenirea răspândirii rezistenței antimicrobiene va necesita planuri de acțiune la nivel național, care depășesc reglementarea utilizării abuzive a prescripțiilor de antibiotice.”