Din cuprinsul articolului
Specialiştii estimează că numărul global de cazuri de cancer va ajunge la 28,4 milioane până în 2040. Vestea bună că majoritatea dintre ele pot fi vindecabile dacă sunt depistate din timp pe baza unui tratament eficient şi modern.
Cercetătorii suedezi de la Universitatea din Göteborg au descoperit că modificările structurale ale moleculelor de zahăr care apar în celulele canceroase – glicani – pot ajuta la identificarea anumitor tipuri de cancer. Oamenii de știință cred că această cercetare ar putea fi folosită pentru depistarea precoce a tumorilor canceroase.
Mai exact, cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), aceste cercetări ar putea fi folosite în cele din urmă pentru a dezvolta un test de sânge sau de salivă pentru detectarea cancerului, consideră oamenii de știință în studiul publicat în revista Cell Reports Methods.
Ce rol au glicanii?
Potrivit lui Daniel Bojar, un profesor asociat senior în bioinformatică la Universitatea din Göteborg și autor principal al acestui studiu, glicanii sunt molecule complexe de zahăr care sunt atașate la proteine și grăsimi în corpul nostru.
„Sunt lanțuri complicate de diferite unități de zahăr legate între ele în diverse moduri”, a explicat dr. Bojar pentru Medical News Today.
Potrivit tânărului cercetător, mutațiile din tumoră pot schimba proteinele care construiesc aceste lanțuri de zahăr, ceea ce duce la glicani modificați. În plus, inflamația și diverse alte condiții sistemice care pot însoți o tumoră au, de asemenea, un impact cunoscut asupra structurilor glicanice produse.
„Mai mult, glicanii sunt prezenți pe proteinele și particulele secretate de tumoră și, prin urmare, pot fi găsiți în locuri convenabile, cum ar fi saliva sau sângele, ceea ce ne permite să monitorizăm de la distanță tumora fără a fi nevoie să efectuăm o biopsie reală”, a adăugat dr. Bojar.
Detectarea cancerului cu ajutorul AI
Pentru acest studiu, dr. Bojar și echipa sa au analizat datele privind tumorile și țesuturile sănătoase de la aproximativ 220 de persoane cu cancere diagnosticate, concentrându-se pe cancere gastrice, de piele, de ficat, de prostată, colorectale și ovariene.
„Principala noastră preocupare în acest caz a fost să selectăm tipurile de cancer pentru care erau disponibile date glicanice de înaltă calitate, astfel încât rezultatele noastre să fie mai fiabile”, a spus el atunci când a fost întrebat de ce au decis să se concentreze pe aceste tipuri de cancer.
Folosind o nouă metodă de studiere a substructurilor glicanului cu ajutorul AI, oamenii de știință au reușit să identifice diferențele în substructura glicanului în funcție de tipul de cancer. „Glicanii sunt foarte complecși din punct de vedere structural, mult mai mult decât proteinele sau ADN-ul, și sunt cel mai bine înțeleși cu ajutorul unor metode analitice avansate, cum ar fi AI”, a explicat dr. Bojar.
Potențial pentru detectarea cancerului în stadii incipiente
Deși acest studiu s-a concentrat pe anumite tipuri de cancer, dr. Bojar spune că nu există niciun motiv pentru a crede că acest test nu s-ar putea aplica și la alte tipuri de cancer. „Mai ales glicanii pe care îi găsim ca fiind prezenți în majoritatea sau în toate tipurile de cancer pe care le-am analizat ar trebui să fie prezenți și în alte tipuri de cancer”, a adăugat el.
Un alt beneficiu al acestei tehnici este faptul că cancerul poate fi monitorizat, deoarece eșantioanele precum saliva sau sângele sunt minim invazive, în comparație cu biopsiile. Potrivit cercetătorului, acest lucru s-ar putea extinde și la monitorizarea reapariției unei tumori tratate, care ar putea fi realizată rapid cu ajutorul acestei metode.
În paralel, cercetătorii plănuiesc să folosească markerii universali și specifici ai cancerului pe care i-au identificat până acum, pentru a dezvolta teste pentru aceștia, folosind proteine specifice de legare a glicanilor care permit măsurarea rapidă și fiabilă a stării pacienților.
Metoda este posibilă, spune cercetătorul și ar fi mult mai ieftină decât spectrometria de masă. Deși este greu de judecat când un astfel de test va fi disponibil în mod obișnuit pentru pacienți, dr. Bojar speră să valideze metoda pe eșantioane clinice de la pacienți în următorii patru-cinci ani.
