Revoluția postbioticelor: ce sunt și cum diferă de prebiotice și probiotice

Mai întâi au fost probioticele, apoi prebioticele și în ultima vreme începe să se vorbească și despre postbiotice.

Probioticele, prezente în alimentele fermentate, de la iaurt sau chefir până la varză murată, „au o funcție imunomodulatorie și ajută la o microbiotă echilibrată”, explică nutriționistul de la centrul Loveyourself din Barcelona Carlota Benaque.

„Mai exact, microbiota intestinală este ansamblul de microorganisme vii pe care le avem în tractul gastrointestinal.

În cea mai mare parte se găsesc în colon, și ne permit să avem o barieră împotriva antigenelor, agenților patogeni și toxinelor, și să garantăm buna funcționare a sistemului imunitar”, continuă Benaque.

Ce sunt probioticele

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , probioticele sunt „microorganisme vii care, în cantități adecvate, au un efect benefic asupra sănătății subiectului care le primește”.

Din acest motiv, mulți oameni includ probiotice în alimentația lor, fie prin consumul de alimente care le conțin, fie prin suplimente. În acest din urmă caz, este indicat să fim atenți și să ne lăsăm mereu pe mâinile unui profesionist.

Pe lângă probiotice și prebiotice, în ultima vreme au intrat în ecuație și așa-numitele postbiotice. „Sunt componente bioactive produse prin fermentația bacteriană.

Postbioticele, benefice pentru prevenirea și tratarea anumitor boli

Adică sunt metaboliții produși de probiotice, care au numeroase funcții în organism”, explică Benaque, care subliniază că în ultima vreme se fac cercetări – încă fără rezultate concludente, deoarece studiile sunt foarte recente. –, posibilitatea de completare directă a acestor metaboliți, fără a fi nevoie de suplimentarea cu probiotice, „întrucât se vede că pot fi benefice pentru prevenirea și tratarea anumitor boli”.

Ar fi, potrivit lui Benaque, ca și cum ai sări peste un pas atunci când se profită de efectele benefice ale acestor microorganisme.

„În ciuda faptului că este de dorit obținerea tuturor acestor nutrienți prin intermediul alimentelor, se studiază dacă suplimentarea funcționează direct cu postbioticele, ceea ce poate fi interesant în anumite situații”, spune expertul, care subliniază că, la persoanele sănătoase, fără patologii , „nu ar trebui să fie necesare suplimentele, întrucât cu o dietă echilibrată și variată, bogată în fibre și săracă în zaharuri rafinate și grăsimi saturate, și obiceiuri corecte -care includ nefumatul, exercițiul și o greutate sănătoasă, precum și un bun management al stresului și nu abuzul de medicamente și antibiotice – ar trebui să fie suficient pentru a menține microbiota într-o stare optimă”.

Multe boli sunt asociate cu o alterare a compoziției bacteriene

În acest sens, Benaque amintește că multe boli cardiovasculare, autoimune și inflamatorii intestinale, printre altele, sunt asociate cu o alterare a compoziției bacteriene.

Molins, la rândul său, amintește că așa-numita „boală inflamatorie intestinală” a fost studiată pe scară largă în ultima vreme, întrucât „dezechilibrul în coexistența a milioane de microorganisme este alterat, provocând inflamații locale, disbioze și inflamații generale ale individului. „.

Medicul amintește că cauzele sunt multifactoriale, deși se știe că tutunul, alcoolul și alte toxine, precum și anumite medicamente precum ibuprofenul, naproxenul și diclofenacul contribuie la dezvoltarea acestuia.

Din acest motiv, așa-numita alimentație „inteligentă” (mix între inteligență și celulă), care ar include suplimentarea cu probiotice sau postbiotice, „poate ajuta la atingerea unui grad mai mare de sănătate și la evitarea bolilor degenerative care ne vor afecta calitatea vieții și longevitatea noastră”, conchide expertul, potrivit Lavanguardia.