Sari la conținut

Rețeta unui creier sănătos: alimente naturale, sport și lectură

Din cuprinsul articolului

Daniela Șerb

Medicii neurologi afirmă că depinde doar de noi să diminuăm efectele pe care stresul îl are asupra organismului. Iată ce trebuie să faceți concret
Stresul căruia trebuie să-i facem față zi de zi supune sistemul nostru nervos unei presiuni care ne lasă, în ultimă instanță, foarte vulnerabili în fața bolilor. Până nu demult, stresul era considerat un factor de risc secundar prin care alte patologii cum ar fi tensiunea arterială sau dezechilibrele metabolice au impact asupra sistemului nervos, însă studiile recente au arătat că este un factor de risc direct.

Cum ne dezechilibrează stresul
Un stres general produce un nivel crescut de inflamație în întregul organism sau diverse dezechilibre, modificări persistente,  periculoase, care sunt un teren propice pentru atacul vascular cerebral (AVC) a cărui incidență și gravitate crește în aceste condiții.
Schematic și foarte simplist putem spune că astăzi, patologia sistemului nervos central și a creierului în mod special se împarte în două. Pe de o parte, este vorba despre suferințe care apar din cauza modificării structurii vasculare a creierului (modificări la nivelul vaselor) și, pe de altă parte, este vorba despre modificări care apar din cauza celorlalți factori care acționează asupra sistemului nervos, adică asupra neuronilor. Aceste două componente vasculară și neuronală nu pot fi însă separate, atrag atenția neurologii. Prin urmare, orice afectează vasele va afecta neuronul, iar orice va afecta neuronul va influența, mai devreme sau mai târziu, vasele cerebrale.
Factorii de risc vascular care provoacă sau influențează suferința vaselor de sânge sunt pe de o parte nemodificabili – vârsta, sexul – și modificabili – hipertensiunea arterială, diabetul, nivelul și proporția grăsimilor din sânge,  colesterolul. Aceștia din urmă pot fi controlați.

Dependenți de a livra performanță
Mulți dintre noi con­știentizăm pericolul pe care îl reprezintă stresul continuu pentru sănătate, însă nu găsim soluții pentru a-l contracara.
Cu toate acestea, cum diminuăm stresul depinde doar de noi, afirmă prof.univ. dr. Dafin Mureșanu, președintele Societății Române de Neurologie și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN). Există, firește, o presiune a mediului care e construit în așa fel încât să extragă performanțe maxime de la oameni, iar aceștia sunt din ce în ce mai dependenți de a livra performanță, adaugă neurologul. Performanța implică și un nivel ridicat de stres. „Totul depinde de decizia individuală. În ce măsură și cât timp decide fiecare să intre într-un joc de mare presiune. Sigur că poți să trăi în diverse moduri. Nu există un singur mod de viață. Depinde foarte multe de strategia fiecăruia, de priorități. Însă, din păcate, de multe ori uităm că suntem vulnerabili, că suntem trecători și când suntem sănătoși ne comportăm ca și când am fi nemuritori”, avertizează medicul.

Ce stă în spatele rețetei succesului
Cu toate acestea, ne putem organiza viața în așa fel încât să diminuăm stresul cât mai mult și să ne păstrăm sănătatea creierului și a întregului organism. Ce trebuie să facem? În primul rând, este vorba de ce mâncăm. „Alimentația e un factor crucial. Combinată cu activitatea fizică și cea cognitivă devine de-a dreptul un mecanism uriaș, de influențare a funcționării sistemului nervos și a controlului factorilor de risc”, explică profesorul.
Alimentele care îi plac creierului îi plac întregului organism. „Primul dușman este alimentația procesată. Inclusiv uleiul cel mai bun și cel mai pur dacă continuă să fie procesat nu mai este la fel de bun calitativ. O carne plină de hormoni și conservați pune probleme. O carne ecologică de origine controlată poate fi mult mai bună decât o alimetație vegetariană, bazată pe o mie de chimicale. Cu cât lucrurile sunt mai apropiate de normalitate și de firescul lor așa cum erau ele când omul trăia în mediul lui natural, cu atât este mai bine. Lucrurile nu sunt complicate, noi le complicăm foarte mult. Și de cele mai multe ori complicația vieții vine din criterii economice, și așa-zisa modernizare a vieții. De fapt, este o cale spre creșterea patologiilor și a riscurilor”, mai spune profesorul.
În al doilea rând, este vorba despre exerciții fizice și activitate cognitivă. „Modul nostru de comportament, o viață activă fizic, dar și cognitiv are darul de a produce modificări generale care se adresează întregii unități neurovasculare, deci atât a vaselor, cât și neuronului, ameliorând toți parametrii care pot la un moment dat să devină factori de risc”, mai spune profesorul dr. Dafin Mureșanu.
Activitate cognitivă înseamnă să fim activi din punct de vedere al intelectului, să citim. „A fi activi intelectual se referă mai mult la a ne activa acea parte din creier care ține de cuvântul scris sau vorbit și nu de imagine. Imaginile solicită alte circuite de la nivelul creierului și alte tipuri de interacțiuni se construiesc în interiorul acestuia”, explică medicul.

Alimentați regenerarea organismului!

De asemenea, componenta emoțională e foarte importantă și ea trebuie legată de cea cognitivă. Nu este același lucru să ai o activitate cognitivă având o stare mentală de bine și de fericire sau fiind complet bulversat și stresat, când nici nu poți să-ți coordonezi atenția asupra unor lucruri pozitive.
Dacă înțelegem să ne schimbăm stilul de viață există o speranță uriașă să evităm riscurile îmbolnăvirilor pentru că organismul omenesc are o capacitate incredibilă de a-și reveni, de a se regenera, conchid medicii neurologi. Noi doar trebuie să o alimentăm.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel