Nouă lucruri de care trebuie să țină cont orice pacient cu gută

Regim gută. Guta este o formă dureroasă de artrită care, în trecut, era considerată boala oamenilor bogați, care consumau foarte multă carne de vânat (bogată în purine).

În prezent, guta afectează multă lume, mai ales bărbații, și este asociată cu regimul alimentar al unei persoane, caracterizat de consumul excesiv de carne, fructe de mare și alcool. Pe lângă tratamentul medicamentos, în gută este foarte importantă respectarea unui regim alimentar.

Asadar, urmatoarele masuri sunt utile:

1.          Combaterea sedentarismului si reducerea greutatii. Mai mult tesut adipos e asociat cu mai mult acid uric si cu un risc ridicat de guta (si viceversa). Asa cum noile piramide alimentare indica, exercitiile fizice zilnice sunt obligatorii, ele fiind fundamentul unui trai sanatos. Multi pacienti cu guta sunt supraponderali sau obezi, iar restrictia calorica si viata activa scad riscul atacului gutos, ca si al afectiunilor cardiovasculare si metabolice asociate.

2.          Scaderea aportului de carne rosie. Se stie ca ea creste, pe mai multe cai, riscul de guta. Reprezinta o sursa de purine, dar si de grasimi saturate care sunt asociate pozitiv cu insulinorezistenta, raspunzatoare de reducerea excretiei renale de urati. Grasimile saturate produc si o crestere a LDL-colesterolului, cu efecte cunoscute coronariene.

3          Consumul de fructe de mare sa fie individualizat, luandu-se in consideratie comorbiditatile cardiovasculare si suplimentele de acizi grasi omega 3. Fructele de mare au un nivel mare de purine. Un risc crescut de guta este legat si de aportul ridicat de peste gras si scoici. Nu putem insa interzice total aportul de peste, daca tinem seama de actiunea pozitiva asupra aparatului cardiovascular. Pot fi luate in considerare suplimentele de acizi grasi omega 3, EPA si DHA, ca inlocuitori de produse marine. Dietele imbogatite in acid linolenic si EPA au supresat considerabil inflamatia produsa de cristalele de urat, ceea ce arata potentialul protector al celor doi acizi, fata de atacurile de guta.

4.          Se indica consumul de produse lactate degresate, deoarece aceste produse au fost asociate cu scaderea nivelurilor serice de acid uric. Mai mult, lactatele au fost legate si de scaderea riscului de boli cardiovasculare, de cancer de colon, san si de diabet de tip 2. In fine, dietele DASH, bogate in lactate degresate, si-au dovedit eficienta in hipertensiunea arteriala.

5.          Se indica aportul de proteine vegetale, nuci, leguminoase si vegetale bogate in purine, ele necrescand riscul de guta, dar aducand alaturi de proteine, fibre, minerale si vitamine. Marii consumatori de astfel de produse au un risc cu 27% mai mic de a face guta in comparatie cu cei care le consuma rar. In plus, nucile, alunele si produsele inrudite au numeroase avantaje pentru sanatate: scad incidenta bolilor cardiovasculare, al mortii subite, a litiazei biliare si a diabetului de tip 2. Leguminoasele au fost legate de o incidenta mica a bolilor de inima, a AVC-urilor, a diabetului de tip 2 si a unor cancere.

6.          Suplimentele de vitamina C  pot fi utile. In teste clinice, au dovedit ca reduc uricemia si, mai mult, ca reduc riscul viitor de guta. Aceste studii arata un beneficiu potential pentru doze de cel putin 500 mg/zi. Daca se tine seama de faptul ca aceste suplimente au oarecare efecte pozitive si in bolile cardiovasculare, consideram ca ele pot fi utile in preventia gutei, in masura in care nu se depaseste limita superioara tolerabila (2000 mg/zi la adulti).

7.          Bauturile racoritoare indulcite trebuie, de asemenea, consumate la niveluri minime, deoarece fructoza creste nivelurile de acid uric. Mai mult, fructoza e legata de alte conditii patologice: cresterea insulino-rezistentei, a balantei energetice pozitive, cresterea in greutate, obezitatea, diabetul de tip 2, cresterea riscului pentru unele cancere. ¥n consecinta, eliminarea bauturilor racoritoare va fi benefica atat pentru guta ca atare, cat si pentru organism in ansamblul sau. Unele fructe dulci (mere, portocale) au fost asociate cu hiperuricemia si guta. Totusi, datorita altor efecte pozitive pe care le au, este greu sa recomandam evitarea lor totala.

8.          Bauturile alcoolice trebuie reduse daca sunt consumate in exces. Se admite totusi un consum la nivel minim, cu evitarea berii si a distilatelor. Acest tip de consum a dovedit efecte pozitive asupra morbiditatii cardiovasculare, mai ales la adultii de sex masculin si varsta medie.

9.          Daca pacientul este deja consumator de cafea, acest lucru poate sa continue. Aportul regulat de cafea (cu sau fara cofeina) s-a asociat cu diminuarea riscului de guta si hiperuricemie. Mai mult, cafeaua a fost legata de un risc mai mic de diabet de tip 2, de litiaza renala, de litiaza biliara, de boala Parkinson. Cofeina, fiind o xantina, isi exercita probabil efectul antigutos ca si alopurinolul, prin inhibitia xantin-oxidazei. Asta inseamna ca utilizarea intermitenta sau acuta de cafea pot fi cauzele inducerii unui atac de guta, asa cum se intalneste si in momentul inceperii tratamentului cu alopurinol. Deci, daca un pacient doreste sa inceapa sa bea cafea pentru a-i testa efectele antigutoase, este indicat sa o faca exact ca si in cazul introducerii alopurinolului.