Regenerarea neuronilor, între vis și realitate

Ne ducem viața într-un ritm alert, fără să ne gândim că orele în plus la serviciu ne afectează grav sistemul nervos. Fiecare neuron pierdut e un pas către boli precum Alzheimer sau Parkinson, iar regenerarea lor nu compensează pierderea.

Dana Lascu

De vină e, în primul rând, stilul de viață, spun specialiștii. „Comportamentul uma este heterogen. Avem un concept foarte important, acela de rezervă biologică și rezervă cognitivă, care scad de-a lungul vieții, de multe ori – iresponsabil. Nu numai creditele bancare contează, contează și creditul biologic pe care îl primești și modul în care îl consumi“, explica prof.dr. Dafin Mureșanu, la Școala de Vară Internațională de Neurologie, desfășurată, în iulie, la Eforie Nord. El atrăgea atenția că evoluția societății are și efecte negative. „Trăim așteptând weekend-ul, trăim așteptând concediul și repetăm an de an și în fiecare zi același lucru, ne pregătim pentru a trăi! Astăzi muncim mai mult decât mâine ca să trăim mai bin și uităm momentul. Momentul trebuie privit cu multă responsabilitate și cred că mesajul meu pentru tineri este:

„Atenție, deși ești tânăr și ai putere, nu ești nemuritor! Există limite“.

Neuronii se regenerează, dar nu suficient

Specialiștii au arătat că unii neuroni se regenerează, chiar foarte repede, cum sunt cei olfactivi, care ne ajută să detectăm mirosurile. Spre exemplu, dacă răcim și ne pierdem temporar mirosul, după tratament, în câteva zile îl recăpătăm. La nivel cerebral, însă, neuronii se regenerează mult mai greu și niciodată în totalitate. Până acum nu s-a găsit tratamentul minune care să facă asta,așa că este mai bine să previi. „În primul rând e foarte important să elimini factorii de risc (gen fumat, consum de alcool etc). Să nu uităm alimentația: consumul excesiv de alimente, adică mai mult decât are nevoie organismul – de aici vin bolile. Soluția: postul”. spune dr. Dafin Mureșanu.

– Doctorul zilei: Pot celulele stem să ducă la regenerarea neurologică?
– Acad. Laurențiu M. Popescu: Discutând la modul general,
medicina regenerativă înseamnă să rămâi tânăr. Vă dați seama că asta nu se va întâmpla niciodată! Ce se poate întâmpla este să întârzii îmbătrânirea, inclusiv să lungești durata de viață și să repari anumite stricăciuni, prin diverse metode.
– Care sunt căile de atac în regenerarea neurologică?
– În teorie sunt trei grupe de mijloace terapeutice. Unul dintre ele, dar neaplicabil încă aici, este ingineria tisulară. După cunoștința mea, aceasta n-a reușit încă să fie o componentă esențială în regenerarea sistemului nervos central pentru că, dacă discutăm despre nervi, (…) acolo rezultatele sunt etichetate, ca de obicei, încurajatoare. Adică nu dai niciun răspuns concret. Dar știți, vorba proverbului latinesc: cât respir, sper! Al doilea grup de atac este folosirea – la modă acum-, a celulor stem. Celulele stem înseamnă o celulă nediferențiată, adică, în termeni științifici, o celulă care urmează să se diferențieze în diverse tipuri celulare. O asemenea celulă poate să dea naștere unei celule musculare, unei celule nervoase ș.a.m.d. (…) Și a treia variantă este cea pe cale chimică și fizică: chimică-prin medicamente, și fizică– se găsesc tot felul de intervenții. Spre exemplu – am găsit că un anume gen de
tratament cu laser poate îmbunătăți activitatea anumitor celule.
– Care cale e viabilă acum?
– Dacă e să tragem o concluzie, speranța e în abordarea chimică și fizică, pentru că folosirea numai a celulelor stem – îmi asum responsabilitatea să spun asta – (…) nu confirmă hiperentuziasmul
inițial. Trebuie găsită o soluție ca, pe lângă celulele stem, să fie folosite și alte feluri de celule. (…) Terapia celulară eu nu pot să contest că are viitor, dar viitorul poate să însemne peste 20 de ani, peste 30 de ani, peste 50 de ani, n-am de unde să știu. Așa că
speranța este ca undeva, într-un laborator, unul dintre cercetători să găsească substanța aceea minunată, glonțul magic, care să modifice situația în sensul pozitiv de regenerare.

Joggingul poate întârzia Alzheimer-ul
20 de minute de mers pe jos alert, de trei ori pe săptămână, doar de atât ai nevoie pentru a preveni apariția demenței sau a Alzheimer-ului, arată cercetătorii britanici, într-un studiu publicat de DailyMail.com. „Poți să cobori din autobuz cu o stație mai devreme
și să mergi repede spre casă“, explică prof. Carol Brayne, de la Institutul de Sănătate Publică de la Universitatea Cambridge.

Uleiul de cocos, bun pentru memorie
Trigliceridele cu lanț mediu, principalul tip de grăsimi găsit în uleiul de cocos, stimulează performanța cognitivă la vârstnicii care suferă de afecțiuni grave asociate cu pierderea de memorie (precum Alzheimer), arată un studiu publicat, în 2004, de revista Neurobiology of Aging. Cercetătorii americani susțin că îmbunătățirea este vizibilă după administrarea unei singure doze, nu după luni de tratament, ca în cazul medicamentelor.

În memoriam, acad. Laurențiu Mircea Popescu
La 3 august 2015, acad. Laurențiu Popescu, cel care a descoperit telocitele- un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infart miocardic- a murit, la vârsta de 71 de ani. A fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (1992-2004), preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011), preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) și director general al Institutului „Victor Babeș” din Capitală (1993 – 2015).