Din cuprinsul articolului
Sărbătoarea Sfintelor Paști este cea mai mare și solemnă dintre sărbătorile anului creștin ortodox. Ea aduce speranța mântuirii și a vieții veșnice, prin sacrificiul și Învierea lui Iisus Hristos. Această sărbătoare sfântă este bogată în tradiții, obiceiuri și superstiții, transmise din generație în generație, care diferă de la o zonă la alta a țării.
Obiceiuri și tradiții populare românești de Paște
Sărbătoarea Paștelui este însoțită de numeroase obiceiuri și tradiții, care încep încă din Săptămâna Patimilor:
- Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle, se coace pasca și cozonacul.
- În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică cu lumânări aprinse și coșuri cu bucate pentru a fi sfințite.
- Se spune că lumina de la Înviere trebuie păstrată în casă și aprinsă în cazuri de boală sau supărare.
- Se obișnuiește ca oamenii să poarte haine noi, simbol al curățeniei sufletești și trupești.
Tradiții de Paște în regiunile României
Bucovina
În zona Câmpulung Moldovenesc, coșul pascal este încărcat cu simboluri: semințe, sare, zahăr, făină, ceapă, usturoi, ouă roșii și încondeiate, pască și prăjituri. Acestea sunt binecuvântate în curtea bisericii, într-un cerc de lumină și rugăciune.
Fetele din Bucovina spală în noaptea Învierii limba clopotului cu apă „neîncepută”, pe care o folosesc dimineața pentru a se spăla pe față, pentru frumusețe și noroc în dragoste.
Maramureș
În zona Lăpușului, copiii merg în dimineața Paștelui la vecini și cunoscuți pentru a vesti Învierea Domnului, primind în schimb ouă roșii. Este important ca primul care intră în casă în ziua de Paști să fie băiat, semn de armonie pentru restul anului.
Banat
Tradiția bănățeană include tămâierea bucatelor și împărțirea paștilor (pâine și vin sfințite). La masa de Paști, se servesc ouă albe, ciolan fiert și friptură de miel, într-un cadru familial cald.
Transilvania
Aici se păstrează obiceiul „stropitului”: băieții stropesc fetele cu parfum sau apă, pentru „a nu se ofili”, iar acestea oferă ouă colorate în semn de apreciere. În Ţara Moţilor, flăcăii păzesc toaca bisericii, iar dacă aceasta este furată, se organizează un ospăț între „hoți” și „păgubași”.
În Țara Bârsei (Brașov), obiceiul Junilor Brașoveni reunește comunitatea în jocuri, întreceri și picnicuri de Paști, culminând cu aruncarea buzduganului.
Moldova
Tradiția spune că în dimineața Paștelui, copiii se spală cu apă în care s-au pus un ou roșu, unul alb și monezi, pentru a atrage frumusețea și belșugul. Cojile ouălor sunt aruncate pe drum, semn că răul va fi alungat din calea lor.
La Călărași, credincioșii aduc cocoși albi în coșul pascal. Se spune că primul cântat al cocoșului vestește Învierea lui Hristos, iar gospodarul acelui cocoș va avea noroc tot anul. După slujbă, păsările sunt oferite celor nevoiași.
Credințe și superstiții de Paște
- Nu e bine să dormi în ziua de Paște, altfel vei fi somnoros și ghinionist tot anul.
- Nu mânca oul cu sare – se spune că vei transpira tot anul.
- Apa neîncepută, oul roșu și monedele puse într-o cană nouă simbolizează sănătate și prosperitate.
- Lumina Învierii se păstrează pentru a fi aprinsă în momente grele.
- Pasca, anafura sau crucea de pe pască sunt considerate de leac și se păstrează peste an.
- Cei care mor în ziua de Paști merg direct în Rai, scutiți de Judecata de Apoi.
- Copiii născuți de Paști sunt considerați norocoși și binecuvântați.
- Dacă păstrezi un ou roșu 40 de zile fără să se strice, vei avea noroc tot anul.
- Se spune că cei cu care ciocnești ouăle vor fi aproape de tine și în cealaltă lume.
- Sub pragul casei se pune o bucată de fier, pentru a alunga spiritele rele.
Sărbătoarea Paștelui în România este o combinație fascinantă de sacru și tradițional, păstrată cu sfințenie de secole. Aceste obiceiuri aduc nu doar culoare și farmec sărbătorii, ci și un sentiment profund de identitate și apartenență la valorile spirituale ale neamului românesc.
