Recomandarea unui terapeut în traume emoționale, pentru toți părinții: Nu le mai spuneți aceste lucruri copiilor voștri!

Un terapeut specializat în trauma copilăriei a făcut o listă cu lucruri pe care părinții ar trebui să înceteze să le facă copiilor lor pentru a preveni traumele emoționale.

Traumele emoționale ale copilăriei sunt experiențe dureroase, stresante și perturbatoare care pot afecta profund dezvoltarea și bunăstarea unui copil. Aceste evenimente pot include abuz fizic, abuz emoțional, neglijare, pierderea sau separarea de figurele de atașament, divorțul părinților, expunerea la violență domestică, decesul unei persoane dragi, accidente grave sau orice alt eveniment traumatizant care provoacă stres emoțional intens copilului.

Traumele emoționale pot avea consecințe pe termen lung asupra sănătății mentale și emoționale a copilului, putând influența modul în care acesta se dezvoltă, relațiile sociale, stima de sine și capacitatea de a face față stresului în viitor. Este important ca adulții să fie conștienți de impactul acestor traume și să ofere sprijin și îngrijire adecvată pentru a ajuta copiii să se recupereze și să crească într-un mediu sigur și iubitor.

12 lucuri care pot crea traume emoționale copiilor

Morgan Pommells, terapeut în trauma copilăriei din Ontario, Canada, a împărtășit pe contul său de Instagram sfaturi utile pe care părinții ar trebui să le adopte în creșterea copiilor lor.

„Parentingul este stresant și nimeni nu se așteaptă ca părinții să fie perfecți”, a subliniat Pommells. „Copiii nu au nevoie de părinți perfecți – au nevoie doar de ‘părinți care să le ofere siguranță’.”

Iată, ce conține lista de evitat, în relația cu copiii, pentru a preveni traumele emoționale, potrivit terapeutei:

1. A țipa la copii imediat ce ajungi acasă de la muncă.
2. A folosi tactici de șantaj emoțional pentru a pedepsi copiii, cum ar fi să-i ignori complet atunci când ești supărat
3. A trezi copiii folosind zgomote puternice sau agresive.
4. A trata diferit frații în așa fel încât să existe un favorit evident.
5. A spune: „Cred că sunt cea/cel mai proastă mamă/tată” când copiii îți împărtășesc durerea.
6. A refuza să ceri scuze invocând că ești părintele și nu trebuie să faci acest lucru.
7. A trata copiii într-un mod nedrept, bazat pe ideea că „lumea nu este corectă”.
8. A vedea copiii ca o extensie a ta și a te aștepta să fie recunoscători pentru simplul fapt că îi hrănești și îi găzduiești.
9. A face ca copiii să fie responsabili pentru starea emoțională a părinților.
10. Așteptarea ca întreaga familie să se comporte cu prudență când unul dintre părinți se simte rău.
11. Neprotejarea copiilor față de celălalt părinte atunci când acel părinte a făcut ceva greșit sau dăunător.
12. Dependența de copii pentru sprijin emoțional într-un mod similar cu modul în care ai face-o cu un partener.

Lucruri spuse de părinți care pot provoca traume emoționale copiilor

Cuvintele spuse de părinți pot avea un impact puternic asupra copiilor și pot declanșa traume emoționale. Unele exemple de cuvinte sau expresii care pot cauza traume includ:

• Critici constante: Comentariile critice sau reproșurile frecvente pot afecta negativ stima de sine a copilului și pot contribui la dezvoltarea unei imagini de sine negative.
• Umilire și jigniri: Cuvinte care umilesc sau jignesc pot răni profund și pot crea o atmosferă toxică în familie.
• Compararea cu alți copii: Compararea copilului cu alți copii sau frați/surori poate genera un sentiment de inadecvare și competiție nesănătoasă.
• Negarea sentimentelor: Invalidarea sau negarea sentimentelor copilului îl poate determina să se simtă neînțeles și neglijat emoțional.
• Amenințări sau cuvinte intimidatoare: Amenințările sau vorbele de amenințare pot crea un mediu înspăimântător și nesigur pentru copil.
• Respingeri repetate: Sentimentul de respingere sau ignorare constantă poate contribui la dezvoltarea traumelor emoționale și la dificultăți în formarea relațiilor sănătoase.
• Secrete ale familiei: Revelarea unor informații sau secrete familiale într-un mod inadecvat poate afecta profund copilul și poate crea stigmatizare.

Țipatul la copii provoacă daune

Terapeuta a enumerat 12 lucruri pe care părinții ar trebui să le evite în relația lor cu copiii pentru a-i feri de posibile traume emoționale.

Primul aspect menționat de Pommells a fost „țipatul la copii imediat ce ajungi acasă de la serviciu”. Cele două aspecte următoare s-au referit la același subiect de a nu folosi șantajul emoțional pentru a-i pedepsi pe copii.

Pommells a adăugat și că părinții nu ar trebui să-și trezească copiii folosind „zgomote puternice sau agresive”. În descrierea postării sale, ea a dezvoltat aceste reguli și a subliniat că, din punct de vedere psihologic, țipatul la copii nu face altceva decât să le provoace daune la nivelul sistemului nervos.

„Toate aceste aspecte pot provoca activarea răspunsului de stres al organismului, ceea ce poate conduce la intrarea repetată în modul de luptă sau fugă și menținerea acestei stări în cazul în care suntem nevoiți să trăim într-un mediu caracterizat de teamă”, a subliniat ea.

Pe a treia, a patra și a cincea poziție din lista ei de aspecte pe care părinții ar trebui să le evite, Pommells a detaliat că atunci când părinții cauzează traume emoționale profunde copiilor lor, aceștia, la vârsta adultă, recurg adesea la terapie pentru a aborda modul toxic în care au fost tratați de către părinți.

Nu faceți diferențe între copii

„Practica de a trata diferit frații în așa fel încât să existe un favorit evident” a fost menționată ca al treilea punct. „Rostirea expresiei ‘Cred că sunt cea mai proastă mamă’ când copiii îți împărtășesc suferința. Refuzul de a cere scuze pe motiv că ‘tu ești părintele’ și, prin urmare, ‘nu ești obligat să faci asta’,” se află de asemenea pe listă.

Conform informațiilor obținute de Administrația Serviciilor de Abuz de Substanțe și Sănătate Mentală, trauma copilăriei este destul de comună. Peste două treimi dintre copii au raportat cel puțin un eveniment traumatic până la vârsta de 16 ani.

La ultimele  puncte, specialista a notat următoarele: un copil nu ar trebui să fie responsabil pentru sentimentele părinților săi. ” Întotdeauna îndemn părinții să nu își rezolve problemele prin intermediul copiilor”, a notat ea. „Așteptarea ca întreaga familie să se simtă tensionată atunci când unul dintre părinți este într-o stare proastă.  Neprotejarea copiilor față de celălalt părinte în cazul în care acel părinte a făcut ceva greșit sau dăunător. Dependența de copii pentru sprijin emoțional într-un mod similar cu modul în care ai face-o cu un partener,” a menționat ea.

Terapeuta a remarcat că părinții trebuie să prioritizeze siguranța copiilor lor în orice situație și că eșecul de a face acest lucru va duce doar la dezvoltarea traumelor.

„Cred cu tărie că 99,9% dintre părinți fac absolut tot ce pot ami bine”, a clarificat Pommells. „Cele mai multe dintre aceste greșeli sunt făcute la un nivel subconștient. Dar asta nu înseamnă că nu au consecințe sau că nu ar trebui să ne străduim să facem mai bine.” Capacitatea de a rupe cercul traumei copilăriei va duce doar la o tranziție sănătoasă în viața de adult.

Atunci când părinții creează un mediu iubitor și sigur, copiii au mai multe șanse să dezvolte o stimă de sine pozitivă și o identitate puternică. Această bază îi poate ajuta să navigheze în relațiile sociale, să facă față presiunii sociale și să construiască o imagine de sine pozitivă.