Din cuprinsul articolului
România a pierdut cel puțin 40.000 de doctori în ultimii 10 ani, iar deficitul de personal medical calificat în anumite specializări sunt acute la nivelul întregii ţări.
Deși, în prezent, „exodul medicilor” s-a temperat drastic, sistemul de Sănătate din România va rămâne ani buni sub spectrul deficitului medical, cu costuri umane și financiare uriașe, atrag atenţia specialiştii.
Preşedintele Societăţii Multidisciplinare a Medicilor Rezidenţi, Răzvan Năstasă, a afirmat că peste 87% din medicii rezidenţi şi-ar dori să continue în România într-un oraş cu peste 200.000 de locuitori, precizând că problema apare în mediul rural şi urban mic, deoarece doar o treime doresc să lucreze acolo după terminarea rezidenţiatului.
“Tinerii nu au intenţia de a pleca din ţară din primul an de facultate. Anul trecut, societatea pe care o conduc a efectuat un studiu printre medicii rezidenţi şi rezultatele acestui studiu au arătat că peste 87% din medicii rezidenţi şi-ar dori să continue în România într-un oraş cu peste 200.000 de locuitori.
Centrele universitare, la mare căutare
Asta este valabil pentru centre universitare cum sunt: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, dar chiar şi pentru oraşele mai mici de 50.000, 100.000 de locuitori peste 50% din medicii rezidenţi şi-au exprimat opţiunea de a continua dacă ar fi posibil să aibă un post într-un spital de stat să continue să lucreze în acele oraşe. Problema este în mediul rural şi în mediul urban mic.
Acolo rezultatele studiului nostru au spus că doar o treime din medicii rezidenţi şi-ar dori să lucreze acolo după terminarea rezidenţiatului”, a declarat Răzvan Năstasă, vineri, la Prima News, potrivit News.ro.
El a explicat că principalul motiv pentru care medicii nu doresc să meargă în mediul rural sau într-un oraş mai mic este legat de lipsa infrastructurii, a şcolilor şi a lipsei locurilor de muncă pentru partenerii lor de viaţă.
“Condiţiile de muncă sunt un motiv, salarizarea ar putea fi alt motiv, dar din punctul nostru de vedere principalul motiv este legat de condiţiile de viaţă, adică nu au infrastructură, nu pot să ajungă în alt punct de interes, nu pot să ajungă în timp foarte scurt, nu au şcoli pentru copii, poate partenerii lor de viaţă nu au locuri de muncă în acele oraşe.
Să spunem, de exemplu, că am putea să teleportăm un spital din New-York într-un oraş ca Buhuşi sau Borşa, un spital care să aibă toate condiţiile de top la nivel internaţional, cred că totuşi nu am găsi suficienţi medici să lucreze acolo tocmai fiindcă odată ce ieşi din spital nu ai activităţile pe care ţi le doreşti să le faci”, a mai explicat Răzvan Năstasă.
„Exodul medicilor” s-a temperat
Numărul solicitărilor pentru obținerea unui certificat de bune practici, esențial pentru ca medicii să poată profesa în străinătate, s-a înjumătățit în 2021 față de 2017.