Din cuprinsul articolului
Cel mai inteligent om din lume este considerat a fi Marilyn vos Savant, care deține un IQ de 210 și a fost inclusă în Cartea Recordurilor ca având cel mai mare scor de IQ. În cadrul unui interviu sau într-o sesiune de întrebări și răspunsuri din revista Parade, Marilyn vos Savant a abordat întrebarea despre existența lui Dumnezeu. Răspunsul ei la întrebarea „Există sau nu Dumnezeu?” a fost unul filosofic și logic, care reflectă abordarea ei rațională.
Marilyn vos Savant a afirmat că „Dumnezeu nu poate fi demonstrat sau infirmat prin raționamente logice”. Ea a explicat că existența lui Dumnezeu este o chestiune de credință personală, nu una care poate fi dovedită științific sau rațional. În acest sens, ea a subliniat ideea că răspunsul la această întrebare depinde de perspectiva individuală și de experiențele personale ale fiecărei persoane, sugerând că filozofia religioasă este diferită de știința care caută răspunsuri bazate pe dovezi.
Chris Langan: Modelul Cognitiv-Teoretic al Universului (CTMU)
Chris Langan, cunoscut și el pentru IQ-ul său impresionant, estimat între 190 și 210, a devenit faimos nu doar datorită inteligenței sale excepționale, dar și pentru dezvoltarea teoriei sale Modelul Cognitiv-Teoretic al Universului (CTMU), care propune o viziune unică asupra realității și conștiinței. Langan combină concepte filozofice, religioase și științifice pentru a crea o structură coerentă care explică universul ca un sistem auto-organizat și auto-conștient.
În ceea ce privește întrebarea fundamentală despre existența lui Dumnezeu, Langan abordează tema într-un mod inovativ, din perspectiva propriei sale teorii. El sugerează că Dumnezeu nu este doar o entitate separată, ci o parte integrantă a structurii universului, având o relație intimă cu conștiința și realitatea însăși. Potrivit CTMU, Langan susține că realitatea poate fi înțeleasă ca un sistem auto-conștient, în care conștiința umană și divinitatea sunt interconectate într-o rețea complexă de interacțiuni.
Dumnezeu ar putea fi perceput ca o „conștiință universală”
Langan consideră că întrebarea despre Dumnezeu este, de fapt, o întrebare despre natura realității și a conștiinței umane. El sugerează că Dumnezeu ar putea fi perceput ca o „conștiință universală”, care se manifestă prin întregul univers, iar înțelegerea acestuia depinde de capacitatea oamenilor de a percepe realitatea dintr-o perspectivă mai profundă, în care spiritualitatea și rațiunea se împletesc. Teoria sa provoacă percepțiile convenționale despre viață, moarte și divinitate, indicând că nu există o separație clară între sfera divină și cea fizică.
Prin combinarea rigorilor logicii și matematicii cu filozofia și religia, Langan propune un cadru teoretic care permite explorarea întrebărilor fundamentale ale existenței, inclusiv a celor referitoare la natura divinității. Deși ideile sale sunt adesea criticate sau considerate dificile de înțeles, ele reușesc să provoace gândirea profundă și să deschidă noi perspective asupra locului nostru în univers și asupra relației dintre conștiință și realitate.
Astfel, existența lui Dumnezeu, în viziunea lui Langan, nu este o simplă întrebare de credință, ci una care poate fi abordată dintr-o perspectivă teoretică și logică, integrând diverse domenii ale cunoașterii pentru a oferi o explicație cuprinzătoare asupra rolului divinității în ordinea universului.
„Așadar, ajungi la acea identitate și apoi îi cauți proprietățile. Odată ce ai construit cadrul preliminar, începi să deduci proprietățile acestei identități și descoperi că acele proprietăți corespund celor atribuite lui Dumnezeu, așa cum este descris în majoritatea religiilor lumii.”, a spus Chris Langan.
Ce se întâmplă cu conștiința umană după moarte?
Chris Langan, în cadrul teoriei sale Modelul Cognitiv-Teoretic al Universului (CTMU), adresează și una dintre cele mai mari întrebări filozofice și spirituale ale omenirii: ce se întâmplă cu conștiința umană după moarte.
Potrivit viziunii sale, moartea nu reprezintă o „sfârșire” a existenței conștiinței, ci doar o separare a acesteia de corpul fizic. Langan sugerează că, după încetarea existenței fizice, conștiința nu dispare, ci se transformă, reîntorcându-se la o formă mai fundamentală de existență, legată de originea realității însăși. Acest proces, însă, nu ar trebui confundat cu noțiunea tradițională de „viață de apoi” sau de existență într-un loc anume, ci este mai degrabă o întoarcere la sursa universală a conștiinței.
În viziunea lui Langan, această stare post-moarte are loc într-un „domeniu non-terminal” – o realitate care nu este definită de concepte de început și sfârșit, așa cum le înțelegem în viața fizică. Aici, conștiința nu dispare, ci rămâne activă, continuând să observe și să participe la transformările din univers. Langan sugerează că în această stare, conștiința ar funcționa într-un mod asemănător cu o meditație profundă, în care nu mai există suferință sau limitări, iar individul devine martor la procesul continuu al realității care se desfășoară.
Mai profund, Langan avansează o idee provocatoare: toate viețile noastre, inclusiv posibilele reîncarnări, ar putea coexista simultan, nu într-un timp linear, ci într-un fel de perspectivă meta-temporală. Aceasta înseamnă că existențele noastre individuale, pe care le trăim în mod separat într-o succesiune temporală, nu sunt de fapt separate în timp. În schimb, ele ar putea coexista în moduri pe care conștiința noastră fizică, limitată de percepția temporală, nu le poate înțelege complet.
Prin urmare, Langan sugerează o viziune radical diferităRăspunsul celor mai inteligenți oameni din lume (IQ 210) la întrebarea: „există sau nu Dumnezeu?” asupra realității, morții și reîncarnării: nu există o ruptură finală între viață și moarte, ci mai degrabă o continuitate a conștiinței într-o formă mai subtilă și interconectată cu întregul univers. Această abordare nu doar că redefinește înțelegerea noastră asupra morții, dar provoacă și noțiunile convenționale despre timp, existență și suflet, invitându-ne să reconsiderăm limitele percepției noastre și să privim realitatea dintr-o perspectivă mai profundă și unificată.
