Din cuprinsul articolului
Comisia de la Veneția a publicat luni un raport referitor la anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională, subliniind dificultatea de a dovedi încălcările legii prin campanii online și pe rețelele sociale.
În raport se precizează că deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale în astfel de cazuri, iar Curtea ar trebui să indice clar încălcările și dovezile, fără a se baza exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar pentru a oferi context), întrucât acest lucru ar putea compromite transparența și verificabilitatea necesare. De asemenea, Comisia de la Veneția subliniază importanța ca părțile afectate să aibă oportunitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile.
Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională este un caz semnificativ din mai multe motive. În primul rând, Curtea s-a sesizat din oficiu, invocând o competență extinsă care prevede că „Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și confirmă rezultatele votului”. În al doilea rând, decizia se bazează pe intervenția rețelelor de socializare și pe utilizarea incorectă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în favoarea unui candidat. Astfel, problema nu ține de procesul electoral în sine, ci de faza pregătitoare a alegerilor și de influența netransparentă asupra alegătorilor.
În al treilea rând, deși anularea alegerilor se întemeiază pe încălcarea legislației electorale, în special în ceea ce privește finanțarea campaniilor, se pare că Curtea a identificat și un atac la suveranitatea statului român, cauzat de influențele externe asupra procesului electoral.
Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21];
B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];
D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];
