Rafila vrea dezbatere publică despre oprirea tratamentului ATI pentru pacienții în stare terminală

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că la începutul lunii viitoare va lansa o dezbatere publică pe tema transferului bolnavilor în stadiu terminal de la ATI într-o zonă de îngrijire paliativă.

El a fost întrebat despre cum se sunt rezolvate problemele legate de trecerea a unui pacient de la ATI, aflat în stadiu terminal, în zona de îngrijiri paliative.

„Într-adevăr avem o problemă, au fost foarte multe discuţii în România şi nu s-a ajuns la nicio concluzie, de asta nici nu le avem, fiindcă sunt multe probleme de natură culturală, socială, adică nu e vorba doar de decizia medicală.

Este un lucru care trebuie explicat foarte bine public, că nu discutăm despre eutanasii, asta trebuie să fie clar pentru toată lumea, dar acceptarea acestei întreruperi a tratamentului la ATI şi continuarea lui în paliaţie nu există în momentul de faţă pentru că nimeni de-a lungul timpului nu a ajuns în punctul unei acceptanţe sociale a acestui lucru”, a declarat Alexandru Rafila, joi, la Digi 24.

„E bine ca Biserica să fie parte la această discuţie”

El a precizat că în opinia sa, ca medic, această dezbatere trebuie să aibă loc, precizând că o va lansa „cât de curând, probabil, la începutul lunii viitoare”.

„Şi eu vă spun cine trebuie să fie actorii, o să provoc eu această dezbatere publică ca şi ministru al Sănătăţii, trebuie să fie societăţile profesionale, trebuie să fie organizaţiile de pacienţi şi trebuie să fie şi Biserica. Aţi pornit această discuţie pornind de la chestiunea transferului şi nu de la chestiunea eutanasiei.

E bine ca Biserica să fie parte la această discuţie, tocmai ca să evităm interpretările publice care vor apărea, legate de o astfel de situaţie. adică să putem să avem o reprezentare cât mai largă a societăţii şi să se înţeleagă că discutăm de un pacient care nu mai are resurse să-şi revină şi nu discutăm despre eutanasie.

Eutanasia, în România, din punctul meu de vedere, trebuie scoasă din discuţie, pentru că acceptanţa socială în România pentru aşa ceva, cu siguranţă, nu există „, a declarat Rafila.

Auditul internaţional după situaţia de la Spitalul Sfântul Pantelimon

Ministrul a precizat că urmare a auditului internaţional solicitat după situaţia de la Spitalul Sfântul Pantelimon ar putea apărea şi un model de bună practică în domeniu.

„Noi am solicitat un audit internaţional… ne trebuie exemple de bună practică din alte ţări. În urma acestui audit, dacă vreţi, care să examineze procedurile existente în România, poate ce s-a întâmplat la Pantelimon, să venim şi cu modelul de bună practică care care există în alte ţări , astfel încât să-l alegem în cunoştinţă şi cu toată lumea, încât să nu avem tensiuni care să arunce o umbră asupra siguranţei pacientului într-un spital public „, a declarat Rafila.

Ministrul a explicat şi ce înţelege prin paliaţie. „Prin paliaţie înseamnă că îngrijeşti un pacient la care resursele terapeutice pentru vindecare sunt epuizate şi trebuie să-i oferi un sprijin, încât el să trăiască demn, adică să faci terapia durerii, în primul rând să elimini durerea, şi să-i asiguri condiţii, inclusiv consiliere psihologică, pentru că să ştiţi, mulţi dintre pacienţii aflaţi la paliaţie, nu ne referim… paliaţia e de mai multe feluri, nu este numai paliaţia de la Terapie Intensivă, sunt multe alte afecţiuni care în stadiul terminal pacienţii au nevoie de un anumit tip de îngrijire”, a declarat Rafila, citat de Agerpres.

Ministrul Sănătăţii a precizat că în urma discuţiilor purtate recent cu şeful Executivului una dintre măsurile prezentate premierului se referă la crearea în cadrul spitalelor de urgenţă din România, conex cu Secţia de Terapie Intensivă, a unui compartiment de paliaţie. „Şi lucrul ăsta poate decongestioneze şi Secţiile de Terapie Intensivă, încât să primească mai mulţi pacienţi”, a explicat Rafila.

3.000 de paturi de paliaţie la nivel naţional

Ministrul a precizat, legat de centrele de paliaţie existente în România, că la nivel naţional există 3.000 de paturi de paliaţie. „Necesarul estimat, la finalul unui proiect pe care l-am încheiat la finalul anului trecut, un proiect cu fonduri norvegiene, era în jur de 4.000 de paturi, ar fi necesarul la nivel naţional.

Avem în momentul de faţă 3.000, sunt şi contractate de casele de asigurări de sănătate. Şi noi vrem să facem, astfel încât să putem să creştem numărul acesta de paturi, să facem aceste compartimente în spitalele de urgenţă, iar plata pe serviciu pentru acest tip de pacient să fie mai mare, acum este în jur de 200, 200 şi ceva de lei pe zi.

Şi trebuie să venim şi cu sectorul public, să balansăm, pentru că din cele 3.000 care sunt funcţionale, contractate, 2.000 de paturi sunt în zona ong-urilor, Bisericii. Biserica are foarte multe centre de paliaţie, bisericile de diverse confesiuni, nu numai Biserica Ortodoxă, şi 1.000 sunt în zona publică”, a precizat Rafila.