Sursă foto: pixabay
Din cuprinsul articolului
Testul creierului. Demența nu este o simplă boală, ci un termen care se folosește pentru un grup de afecțiuni care distrug creierul. Există mai mult de 200 de tipuri de demență, însă Alzheimerul, care reprezintă 60-70% dintre cazuri, este cea mai cunoscuta formă.
Una dintre caracteristicile Alzheimerului este micșorarea creierului, afectând inițial hippocampusul, zona asociată cu memoria.
Trebuie știut că demența nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire, așa cum ar crede mulți, și că este foarte important să se facă teste atunci când se observă primele semne.
Iată un test care poate trage un semnal de alarmă atunci când este nevoie.
1. În ce an suntem? Punctează cu 0 puncte răspunsul corect și cu 4 puncte răspunsul incorect.
2. În ce lună suntem? Corect 0; Incorect 4.
3. Fără să te uiți la ceas, poți spune cam cât este ora? Corect 0; Incorect 3.
4. Numără înapoi de la 20 la 1. Corect 0; O greșeit 2; Mai mult de o greseală 4.
5. Spune lunile anului în ordine inversă. Corect 0; O eroare 3; Două sau mai multe greșeli 4.
6. Repetă numele și adresa pe care cineva ți-a spus-o cu câteva minute înainte. Corect 0; O greșeală 2; Două greșeli 4; Trei greșeli 6; Patru greșeli 8; Totul greșit 10.
Interpretarea testului:
0-7 – Niciun semn de probleme cu memoria.
8-9 – Există unele semne de probleme cu memoria. Consultă medicul de familie.
10-28 – Există tulburări grave de memorie care trebuie investigate atent.
Există 10 semne tipice timpurii de demență. Pentru ca o persoană să primească un diagnostic, trebuie de obicei să experimenteze două sau mai multe dintre aceste simptome, care ar fi suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi.
Aceste semne timpurii ale demenței includ:
Pierderea memoriei este un simptom comun al demenței. O persoană cu demență poate avea dificultăți să-și amintească informațiile pe care le-a învățat recent și se poate baza pe prieteni și familie sau pe alte mijloace pentru a ține evidența lucrurilor.
Majoritatea oamenilor uită lucrurile mai des pe măsură ce îmbătrânesc. Cu toate acestea, de obicei își pot aminti informațiile mai târziu dacă pierderea memoriei este legată de vârstă și nu din cauza demenței.
O persoană cu demență poate avea dificultăți să urmeze un plan. De exemplu, poate avea dificultăți în a urmări o rețetă, în timp ce gătește sau să respecte instrucțiuni, în timpul condusului.
Rezolvarea problemelor poate deveni, de asemenea, mai dificilă, cum ar fi atunci când face socoteli pentru a plăti facturile.
O persoană cu demență poate avea dificultăți în îndeplinirea sarcinilor banale, de zi cu zi. De exemplu, poate avea dificultăți în a schimba setările de la televizor, a face o ceașcă de ceai sau a ajunge într-o locație familiară.
Această dificultate poate apărea acasă sau la serviciu.
Demența poate face dificilă procesarea trecerii timpului. O persoană cu demență, poate, de asemenea, să uite unde e, cum a ajuns acolo și de ce.
Informațiile vizuale pot fi dificile pentru o persoană cu demență. Cititul, aprecierea distanței sau diferențele dintre culori pot deveni dificile.
Cineva care de obicei conduce sau merge cu bicicleta poate începe să găsească aceste activități provocatoare. S-ar putea pierde călătorind în locații familiare.
O persoană cu demență poate întâmpina dificultăți în a se angaja într-o conversație. S-ar putea să uite ce spune sau ce a spus altcineva și ar putea fi dificil să întrețină o conversație.
De asemenea, poate descoperi că are probleme cu ortografia, punctuația și gramatica.
Este posibil ca o persoană cu demență să nu-și amintească unde își lasă obiectele de zi cu zi, cum ar fi telecomanda televizorului, telefonul, portofelul și cheile. Plasarea greșită a bunurilor poate fi frustrantă și o poate determina să-i acuze de furt pe cei din jur.
Poate fi greu pentru cineva cu demență să înțeleagă ce este corect și rezonabil. Acest lucru poate însemna că plătesc prea mult pentru lucruri sau cumpără lucruri de care nu au nevoie.
Unele persoane cu demență acordă, de asemenea, mai puțină atenție igienei personale.
O persoană cu demență poate deveni dezinteresată de socializarea cu alte persoane acasă și la locul de muncă.
Se poate retrage și nu va mai dori să vorbească cu ceilalți sau să fie atentă când ceilalți le vorbesc. În plus, s-ar putea să renunțe la hobby-uri, sporturi sau activități cu alte persoane.
O persoană cu demență poate experimenta schimbări de dispoziție sau schimbări de personalitate. De exemplu, poate deveni irascibilă, depresivă, fricoasă sau anxioasă.
De asemenea, poate deveni mai dezinhibată sau poate acționa inadecvat.
O persoană care prezintă oricare dintre aceste simptome sau le observă la o persoană dragă ar trebui să discute cu un medic.
Potrivit Asociației Alzheimer, este un mit că funcționarea cognitivă se înrăutățește întotdeauna pe măsură ce o persoană îmbătrânește. În timp ce uitarea minoră poate fi o parte normală a procesului de îmbătrânire, dacă simptomele încep să afecteze viața de zi cu zi a unei persoane, acestea pot fi grave. Semnele de declin cognitiv pot semnala demența sau o altă boală pentru care medicii pot oferi sprijin.
Deși nu există încă un remediu pentru demență, tratamentul poate ajuta la încetinirea progresiei bolii și la ameliorarea simptomelor. Acest lucru poate îmbunătăți calitatea vieții unei persoane.
Pentru numeroși români, până duminică seara, când s-au aflat rezultatele exit poll la alegerile prezidențiale,…
Numerologul Mihai Voropchievici a făcut previziuni astrologice, în cadrul emisiunii Adevăruri ascunse, horoscopul pentru săptămâna…
Alegeri prezidențiale 2024. Românii și-au votat președintele. Surprinzător, însă lupta pentru Cotroceni este foarte strânsă între…
Călin Georgescu a făcut scufundări în apa rece ca gheața a unui lac din Austria.…
Călin Georgescu, un candidat independent cu viziuni pro-ruse și ultra-naționaliste, conduce surprinzător în rezultatele parțiale…
Călin Georgescu, candidatul independent la prezidențiale, a declarat, după anunțarea exit-poll-urilor pentru primul tur al…