Proprietățile vindecătoare ale ciulinului de baltă, delicatesa uitată a Deltei Dunării

Din cuprinsul articolului

Proprietățile vindecătoare ale ciulinului de baltă, delicatesa uitată a Deltei Dunării.

Delta Dunării este una dintre zonele cu cea mai mare biodiversitate de pe planetă, cu plante care mai de care mai spectaculoase, cum ar fi cele carnivore (aldrovanda și otrățelul de baltă), dar şi ciulinii comestibili.

Cornaciul sau Ciulinul de baltă (Trapa natans) este o specie plutitoare, întâlnită în flora spontană a apelor dulci, nativă pentru un teritoriu vast din Europa, până la marginile estice ale Asiei.

Fructele lor sunt duse de apă până la mare, de unde sunt împrăștiate de valuri de-a lungul întregului litoral. În ciuda unui mit existent, cornacii nu sunt fructele algelor marine.

Numele științific de trapa provine din latină, un derivat al cuvântului calcitrapa. Denimirea de cornaci sau ciulini de baltă provine de la forma spinoasă. Prin forma lor, cornacii și-au câștigat poreclele de colții-dracului sau fructul-dracului.

În alte culturi, ciulinii de baltă sunt cunoscuți sub numele de alune-de-apă (water chestnuts) sau țepi-de-apă (water caltrop).

Proprietățile vindecătoare ale ciulinilor de baltă

Miezul acestui fruct este bogat în proteine, grăsimi vegetale, zaharuri, vitaminele B1, B2, C, calciu, fosfor și fier. În unele regiuni ale globului, cornacii sunt considerați ca având proprietăți vindecătoare.

În ciuda aspectului nu tocmai plăcut, fructele de culoare verde sunt considerate adevărate delicatese şi au numeroase beneficii pentru sănătate.

Sunt utilizați mai ales pentru :

tratarea alcoolismului
pentru ameliorarea simptomelor de febră.

Specialiștii spun că, în terapii de urgență, fructele de cornaci pot acționa ca un adevărat antivenin, fiind folosite în cazul mușcăturilor de șerpi și de păianjen.

Mai pot fi folosite și în tratamente antirabice și antidiareice.

Partea comestibilă este miezul alb din interior. Se poate mânca crud sau gătit asemeni castanelor sau cartofilor.

Miezul cornacilor, alb și cărnos, are o aromă ușor dulceagă, care amintește de cea a alunelor sau castanelor.

Pot fi mâncați cruzi, copți, fierți sau prăjiți, se pot conserva pentru perioade mai mari de timp în miere sau pot fi măcinați pentru a se obține o făină ce poate fi folosită la prepararea unor lipii, fiertură pasată, asemănător cu piureul de cartofi.

Cum pot fi consumaţi

Potrivit ziarullumina.ro, pot fi mâncați cruzi, copți, fierți sau prăjiți, sau pot fi măcinați pentru a se obține chiar şi făină.

Înainte de a fi consumaţi, specialiştii recomandă fierberea lor pentru a elimina metalele acumulate din apele poluate şi să nu fie consumați negri şi uscați, fiindcă sunt nocivi.

În prezent, în multe zone ale lumii, ciulinii de baltă sunt considerați o specie pe cale de dispariție din cauza râurilor poluate sau cu debit scăzut.

Rețete Ciulini de baltă

Supă-cremă de cornaci

Ingrediente:

500 g sâmburi de ciulini de baltă decojiți
2 linguri de făină
un ou
50 g unt
200 ml smântână lichidă
100 ml vin alb dulce
40 g zahăr
sare

Mod de preparare:

Sâmburii de ciulini de fierb foarte bine și apoi se zdrobesc cu presa de cartofi.
Urmează să se pună într-o cratiță, alături de unt, pentru câteva minute, să se adauge făină și să se amestece bine.
Apoi, adăugăm și vinul, un pahar de apă și zahăr, îngroșând supa cu smântâna amestecată cu ou.
De obicei, supa se ornează cu scorțișoară măcinată.

Prăjitură cu ciocolată și cornaci

Ingrediente:

500 ml lapte
400 g sâmburi de ciulini decojiți
200 g migdale prăjite și tocate mărunt
150 g ciocolată amăruie tocată în bucăți
150 g unt
100 g zahăr
5 ouă (separat albușul de gălbenuș)
zahăr pudră

Mod de preparare:

Primul pas este să punem laptele la fiert.
Atunci când acesta aproape dă în clocot, se adaugă și sâmburii de ciulini.
Laptele și ciulinii trebuie să stea la fiert, la foc mediu, timp de jumătate de oră, cu capac.
După cele 30 de minute, sâmburii se scot, se toacă mărunt și se amestecă cu ciocolata și migdalele.
Se pregătește o tavă rotundă, tapetată cu hârtie de copt și unsă cu unt.
Untul se bate cu 50 de grade de zahăr, apoi cu câte un gălbenuș, pe rând, urmând să adăugăm amestecul de sâmburi cu ciocolată și să omogenizăm.
Albușurile se bat spumă, alături de celelalte 50 de grame de zahăr.
Albușurile bătute se încorporează cu celălalt amestec, cu răbdare și mișcări largi, apoi compoziția se pune în tavă, și se coace în cuptorul preîncălzit, timp de 40-50 de minute, la temperatura de 150 C.
Prăjitura se consumă rece, presărată cu zahăr pudră sau cu frișcă.