Din cuprinsul articolului
Profilul pacientului Covid care ajunge la Terapie Intensivă s-a schimbat. Medic: Cei mai mulți dintre pacienți au peste 75 de ani.
Comparativ, în valul 6, cei mai mulți dintre pacienții care au avut nevoie de ATI au fost cei peste 75 de ani și care au nevoie de monitorizare și îngrijire în regim de terapie intensivă din cauza comorbidităților care suferă și care sunt decompensate de patologia COVID.
Este analiza făcută de dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva“ din Iași, care susține că valul 6 are o agresivitate mai mică a manifestării acestei patologii, ceea ce se vede în Secțiile de Terapie Intensivă.
Astfel, profilul pacientului cu COVID, care are nevoie de Terapie Intensivă, s-a schimbat în valul 6 față de valul 5.
„Cei mai mulți dintre ei sunt pacienți cu vârste peste 75 de ani. Pacienți cu necesar de oxigen de 10 până la 15 litri și care, cu suportul de oxigen ajung la saturații de peste 94%. Afectarea pulmonară este necuantificată, minimă spre medie, cu leziuni pulmonare minore sau chiar fără acestea.
Au nevoie de monitorizare și îngrijire în regim de terapie intensivă din cauza comorbidităților care suferă și care sunt decompensate de patologia COVID.
Dacă în valul precedent motivul principal de admisie în terapie intensivă era decompensarea pulmonară, în acest val ne confruntăm cu decompensarea cardiacă. Dat fiind faptul că marea majoritatea a pacienților sunt în vârstă aceștia prezintă comorbidități precum hipertensiune, fibrilații artriale, infarcte vechi, diabet, obezitate și disfuncții renale.
Cu eforturi susținute ne facem meseria și luăm fiecare caz pe o provocare , provocarea de a-i reda pe cei dragi famililor”, a declarat dr. Florin Roşu, potrivit ziaruldeiasi.ro.
În Unitatea Mobilă de Terapie Intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva“ din Iași, sunt internați 8 pacienți, iar de la începutul lunii iulie și până în prezent au fost 39 de pacienți.
„În valul cinci cei mai mulți dintre pacienții admiși în terapie intensivă, fie că erau transferați de pe secțiile din cadrul spitalului, fie că erau transferați de la o altă unitate medicală, fie că erau aduși de la domiciliu, se încadrau în următorul tablou clinic: pacient afectat neurologic, agitat, anxios pe baza hipoxiei, acea stare patologică determinată de scăderea oxigenului din țesuturi.
Iar din punct de vedere respirator, efortul la respirație, cu respirație crescută în amplitudine și frecvență, cu necesar mare de oxigen (de 30 de litri pe minut), cu disfuncție cardiocirculatorie asociată și de multe ori cu disfuncție multiplă de organ”, a spus dr. Florin Roşu.
El a reamintit că expresia „pacientul este stabil” era un termen care făcea referire la o efemeritate nemaiîntâlnită până atunci în experiența de terapie intensivă.
„Monitorizarea pacientului însemna luarea de decizii rapide pentru personalizarea permanentă a protocolului de tratament, în procedurile de terapie intensivă deoarece starea de sănătate a pacientului suferea modificări favorabile sau nefavorabile spontane și care aveau nevoie de răspuns prompt și sigur.
Am avut cazuri fericite de pacienți cu un pronostic nefavorabil, dar care s-au dovedit a fi un succes, pe de-o parte pentru aceștia că au reușit să treacă cu bine peste momente dificile iar pentru noi că am ajutat la procesul de însănătoșire și am reușit”, a mai spus dr. Florin Roşu.
În horoscopul săptămânii 10 – 16 noiembrie, Alina Bădic discută despre o serie de aspecte…
V-ați întrebat vreodată ce înseamnă când vedeți deseori pe ceasul dvs. ore specifice precum 12:21?…
Când vine vorba de setarea corectă a temperaturii frigiderului, mulți dintre noi nu se gândesc…
Există o teorie potrivit căreia lungimea degetului mic poate spune lucruri despre personalitatea unei persoane.…
Stresul este ceva cu care se confruntă toată lumea. Simptomele comune pot include mâini umede,…
Se apropie deschiderea târgurilor de Crăciun din marile orașe ale României, cu pregătiri pentru ca…