Din cuprinsul articolului
Invidia, răutatea, competiția acerbă, egoismul, orgoliul și dorința de răzbunare, la care se adaugă și stresul generat de o societate ultratehnologizată, favorizează tot soiul de boli cronice și ne scurtează viața, repetă aproape obsesiv profesorul Dumitru Constantin Dulcan în cadrul unui interviu.
Constantin Dulcan este autorul multor lucrări cu conținut eseistic și filosofic, printre care și „Gândirea omului modern”. Iata ce spune acesta despre gandirea omului modern.
Dacă ne-am născut aici avem un rost, un sens
„Gândește în funcție de cultura lui, de interesele pe care le are. Poți să te reduci la un simplu interes de-al hranei și distracției. Sau dimpotrivă, să înțelegi că dincolo de distracție și hrană există și un spirit, există și o altă modalitate de comportament, că în Universul ăsta nu suntem singuri niciodată și că ar trebui să ținem seama că dacă ne-am născut aici avem un rost, un sens.
Violența, orgoliul, egoismul, răutatea înseamnă o stare de stres
În momentul în care gândim, există o selecție în creier a gândurilor cu efecte pozitive, a emoțiilor și sentimentelor. Gândurile pozitive influențează favorabil sănătatea. Violența, orgoliul, egoismul, răutatea înseamnă o stare de stres, care are un efect negativ asupra sănătății noastre, care condiționează bolile pe care ajungem să le avem în timp.
3 principii de care trebuie sa tinem cont: Una fără cealaltă nu au nicio valoare
Sunt trei elemente de care omul ar trebui să țină seamă: alimentația, care să fie prevalentă în leguminoase și fructe, carne mai puțin, mișcarea, care este foarte importantă, și modul de a gândi și de a acționa. Una fără cealaltă nu au nicio valoare”, a spus Prof. Constantin Dulcan pentru EVZ.
Prof. Constantin Dulcan a explicat în cadrul unui interviu cum reușește Universul să vorbească prin creierul nostru.
„Aș pleca de la ceea ce am descris în 2008, codul etic al creierului. Plecând de la ideea că gândurile, în funcție de conținutul lor semantic, pozitiv sau negativ, sunt prelucrate diferit, am înțeles că creierul nu poate face el în sine această selecție etică, de ordin moral. Însă conștiința o face.
Așa că dacă noi apărem în acest univers, aceasta înseamnă că universul vorbește prin creierul nostru. Aceasta înseamnă că creierul respectă un cod etic. De aici și ideea unei noi spiritualități, adică modalitatea de a gândi.
Ce înseamnă spiritualitate în definiția mea?
Înseamnă să cultivi acele valori etice sau morale care sunt favorabile sănătății proprii, armoniei sociale, mai ales întro societate foarte diversă. Diversitatea este biologică, psihologică și religioasă. Valori etice sunt valorile binelui.
Eu prin religie văd o valoare etică. Filosofiile se bazează pe aceasta: de exemplu, Platon vorbea de frumos și adevăr, Kant vorbea de legea morală. Filosofiile au în comun valorile etice și morale, pe care le-au cultivat.
Care sunt aceste valori?
Să fii generos cu ceilalți, să îi accepți, să accepți această diferențiere de toate ordinele, să îți ajuți semenii, să fii bun cu lumea!
Neale Donald Walsh, care a scris cărți traduse în 40 de limbi, vorbea exact despre aceleași lucruri. El spunea: fă bine celorlalți! Te întâlnești cu un om pe stradă? Fă-i un compliment, îi vei schimba toată ziua.
Și mai spunea că dacă noi facem un efort maxim să nu facem nimic rău, să nu vorbim rău, să nu stigmatizăm, să nu ironizăm, să nu calomniem, să facem numai bine o perioadă, totul în noi s-ar schimba și binele ar fi în primul rând al nostru” spune în interviul video CSID prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan.