Din cuprinsul articolului
Este un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, aproape jumătate din populația activă a planetei. Se numește stres profesional cronic sau, în terminologia anglo-saxonă, sindromul burnout.
De asemenea, au escaladat cazurile de Alzheimer şi alte boli ale memoriei. Profesorul Vlad Ciurea a explicat de ce se întâmplă acest lucru.
Prof. Dr. Vlad Ciurea: „Creierul este prea hăituit, prea folosit, şi atunci apare suprasolicitarea”
„Creierul, acest suprem organ, este prea hăituit, prea folosit, şi atunci apare suprasolicitarea. Şi un alergător, aleargă cât aleargă, dar, la un moment dat, spune: „Nu mai pot“. În primul rând, privarea de somn afectează celula nervoasă. În timpul somnului se acumulează nişte substanţe (aminolizii) pe care nişte mici celule denumite microglii le neutralizează complet.
Microglia este foarte importantă pentru că ea curăţă – ca pe un copăcel – celula nervoasă de uscături, iar aceasta poate funcţiona normal. Dacă nu le-ar îndepărta, aceşti amiloizi s-ar depune, iar celula n-ar mai putea funcţiona. Aşa se ajunge la Alzheimer.
Iar noi, în România, avem o creştere a cazurilor de Alzheimer şi de Parkinson – care au venit odată cu creşterea gradului de civilizaţie. Dacă aţi căuta să vedeţi câţi actori de la Hollywood şi câţi preşedinţi de ţară au făcut această boală, v-aţi speria. De ce? De suprasolicitare, de suprafolosire cerebrală şi de privare de somn sau din cauza obiceiurilor de a folosi tot soiul de substanţe stimulatoare sau activatoare ale sistemului nervos”, a explicat profesorul Ciurea, potrivit Adevărul.
Care sunt semnele care ar putea anunța bolile de memorie? Neurochirurgul Vlad Ciurea a atras atenția că în momentul în care observăm la cei dragi episoade în care aceștia încurcă cuvintele sau amețesc sau au dificultăți în a-și mișca o mână, e momentul să-i îndrumăm pe aceștia la doctorul de familie.
„Semnele sunt multiple, trebuie mers la medicul de familie, care este foarte bine pregătit. Primul om în faţa pacientului este medicul de familie. Noi nu-l folosim cum trebuie, pentru că el are informaţii din toate domeniile. Apoi, peste medicul de familie, avem neurologul şi neurochirurgul.
Cum spuneam, semnele pot fi de tot felul: „Tata a încurcat cuvintele, în loc de «friptură» a zis «şiret»“. „Parcă bunicul nu mai mişcă mâna atât de bine“. Sau poate observăm o tulburare de echilibru – „M-am trezit brusc şi parcă se învârte casa cu mine“. OK, poate te ţine o zi, dar dacă te ţine şi a doua, acolo sunt clar probleme”, a subliniat cunoscutul neurochirurg.
„Dacă stai între patru pereţi, toate funcţiile cerebrale se reduc treptat”
Perioada pandemiei nu a fost benefică sub nicio formă pentru sănătatea creierului. Deși izolarea la domiciliu ar fi putut fi una pozitivă, dacă oamenii s-ar fi odihnit, pur și simplu, pentru marea majoritate a fost, de fapt, o perioadă stresantă.
Cei mai mulți oameni s-au lăsat cuprinși de panică, au dormit prost, au mâncat mult și au devenit anxioși sau depresivi urmărind emisiunile de la televizor.
„Acest virus atacă membranele celulare, iar noi încă nu l-am înţeles pe deplin. Virusul merge pe vasul de sânge, produce coagulări, intravascular, deci vasul nu mai transportă sânge, oxigen, hrană, se blochează. Deci ajungem la creier, care, blocat fiind, nu mai funcţionează. Asta e la nivel de vas.
La nivel de celulă nervoasă, aceasta nu mai primeşte ce are nevoie. Creierul are nevoie de o anumită alimentaţie ca să poată funcţiona optim. Dacă-l ţii încontinuu în stres şi între patru pereţi, atunci se produce un fel de oboseală a encefalului. Şi atunci, părţi din creier nu mai funcţionează cum trebuie.
Pentru că foarte multă lume, în această perioadă de pandemie, a stat într-un triunghi format din: dormitor, bucătărie, televizor. Cele trei – „triunghiul Covidului“ – n-au dus decât la închistare. Socializarea a fost foarte puţină, iar majoritatea oamenilor au fost speriaţi.
Ca doctor, eu am putut circula, lucra, vorbi cu lumea – un avantaj formidabil. Am putut vorbi! Trebuie să vorbeşti cu cineva, să schimbi o informaţie. Einstein spunea cât de importante sunt informaţia, curiozitatea. Aşa e, toate stimulează creierul să funcţioneze. Dacă stai între patru pereţi, toate funcţiile cerebrale se reduc treptat”, a declarat Vlad Ciurea.
Cum să fii fericit? „Nu încărcaţi creierul cu breaking news”
Neurochirugul Vlad Ciurea este de părere că ar trebui să încercăm să fim fericiți cu orice preț. Să zâmbim, să citim ceva ce ne face plăcere, să ne plimbăm în natură, să mâncăm simplu și puțin, să ne hidratăm corespunzător.
„Apropo de fericire, mai e o problemă de care trebuie să ţinem cont dimineaţa. Nu încărcaţi creierul cu breaking news, mai bine ascultaţi o melodie care vă place, face foarte bine.
Un alt lucru foarte important: încercaţi, dimineaţa, să faceţi lucrurile încet, nu pe fugă, nu cu o cafea băută pe jumătate.
Lucrurile trebuie făcute, după cum zic germanii: „Mai încet, dar sigur“ – proverbul german: „Langsam aber sicher“. Să ştiţi că eu, când am fost în Germania, nu i-am văzut aşa grăbiţi şi agitaţi cum suntem noi, românii”, a mai spus profesorul Ciurea, potrivit sursei citate.
