A învățat meserie de la marele neurochirurg Constantin Arseni, iar prin mâini i-au trecut zeci de mii de români. Din anii ’90, lucrează în spitalul care găzduiește cea mai mare secție de neurochirurgie din Europa, „Bagdasar-Arseni”. Slujește spitalul și pacienții din sala de operație, dar și din poziția de director medical. Pentru românii cu probleme care nu vor să aștepte printre urgențe la spitalul de stat, oferă săptămânal consultații în Clinica ExMedica, din București.
Evz: Cum ați ajuns să oferiți consultații și în privat?
Radu Gorgan: La ExMedica am ajuns din pură întâmplare. Este inițiativa unei prietene de a intra în domeniul medical ca și serie de preocupări, o inițiativă care a găsit teren de dezvoltare. În țara noastră, serviciile medicale au încă multe de oferit populației. Varianta asta privată a fost o colaborare mutual binevenită. Eu am un program foarte încărcat: la 7 dimineața sunt în spital, la 7,30 am raport de gardă, la 8,30 vizita la Reanimare, apoi rezolv probleme adminstrative și merg în sala de operații. Drept pentru care nu mai am timp să interacționez cu pacienți noi care doresc să ajungă la mine sau vor să obțină o a doua opinie. Din punctul acesta de vedere a fost o soluție această colaborare, pentru că îmi permite să stabilesc un program riguros. Într-un spital unde primează gravitatea cazului, trebuie să dai întâietate urgențelor. Pe când într-o instituție privată, programarea e sfântă. Aici, pacienții au garanția unei conversații cinstite de 30 de minute cu mine. Vin oameni care au fost investigați și în alte spitale, văzuți și în străinătate.
– Cât ar trebui să câștige medicii în România pentru a le opri exodul?
– Este clar că tot ceea ce este de calitate trebuie răsplătit, nu dai aceiași bani pe un Logan și un Ferrari. Ca utilitate, amândouă deservesc omul, însă gradul de satisfacție e cel care face diferența. Așa e și în medicină. Ca să nu ne mai plece medicii trebuie mai întâi să îi respectăm, statutul medicului a decăzut nu știu prin ce transformare nefericită. S-a ajuns ca toate tarele sistemului medical să fie sparte în capul medicilor. Un tânăr absolvent nu va rămâne în țară pe salariul actual. Este inadmisibil ca la început de carieră medicul să aibă salariul mai mic decât asistenta începătoare. În nicun caz un medic începător nu poate câștiga mai puțin de 500 de euro (2.000 de lei) lunar. Anul următor leafa trebuie să îi crească cu încă 500 de euro.
– Ce credeți că ar trebui făcut pentru modernizarea specialității dvs?
– Avem nevoie de evoluție. Trebuie să ținem pasul cu restul lumii. E normal ca pacientul să vrea să aibă acces la soluții terapeutice de ultimă oră, iar noi, medicii, vrem să avem instrumente contemporane. Eu mai am încă instrumente cu care opera profesorul Arseni. Ori, o singură pensă bună folosită în operațiile pe coloană costă 700 de euro.
Prof. univ. dr. Radu Mircea Gorgan
^ Medic primar neurochirurg
^ Profesor universitar la UMF „Carol Davila” București
^ Doctor în medicină din 1996
^ Director medical la
Spitalul „Bagdasar-Arseni” din București
^ Oferă consultații private în clinica ExMedica din București, alături de alți medici cunoscuți precum Șerban Brădișteanu sau Mihai Voiculescu
^ Președintele Comisiei de
Neurochirurgie a MS
^ Președintele Societății
Române de Neurochirurgie
^ Autorul a 12 cărți de specialitate și a numeroase programe de cercetare
Soluție unică pentru românii cu epilepsie
În ciuda medicamentelor nou apărute, epilepsia rămâne o boală greu tratabilă în întreaga lume. „Există circa 20% dintre pacienți care sunt rezistenți la tratamentele medicamentoase. Pentru ei, poate fi folosită o tehnică de ultimă oră: stimulatorul vagal”, povestește profesorul Gorgan. Până acum, au fost „dotați” cu acest dispozitiv șase români suferinzi de epilepsie, dintre care doi copii. „Acest stimulator al nervului vag împiedică răspândirea crizei epileptice și domolește manifestările exterioare: bolnavul nu-și mai mușcă limba, nu-i mai tremură mâna și piciorul, nu mai dă ochii peste cap, nu mai cade. Chiar dacă face o criză, are timp să se așeze”, mai explică neurochirurgul. Dispozitivul se aplică la nivelul gâtului. „Se fixează niște electrozi pe nervul vag (e situat între vena jugulară și carotidă), care vor reprezenta legătura cu o baterie care trimite impulsuri cu o anumită frecvență”, detaliază medicul.
Ministerul Sănătații are un program național pentru cumpărarea de astfel de dispozitive, urmând ca pentru acest an să fie achiziționate cinci astfel de aparate.
Geta Roman
