Prof. dr. Dafin Mureşanu: Rezerva biologică diferă de la om la om. Poate să moară, să rămână cu deficit sau să plece peste trei zile acasă!

Prof. dr. Dafin Mureşanu  vorbeşte despre prevenţie, diagnosticarea corectă, tratamentele inovative şi metodele eficiente de recuperare în afecţiuni precum Accidentul Vascular Cerebral (AVC), Traumatismul Cranio-Cerebral (TCC) şi boala Parkinson, care au fost, de altfel, principalele teme de dezbatere din cadrul reuniunii ştiinţifice de la Malaga.

Evenimentul a reunit peste 200 de specialiști, din ţări precum SUA, Rusia, Germania, Israel, Polonia, Elveţia, Suedia, Austria, Italia, Spania şi România, și avut loc la începutul lunii octombrie, în Spania

Se amplifică tot mai mult ideea de recuperare şi, în ultimii ani, s-au dezvoltat tehnici şi metode astfel încât pacientul afectat să poată avea un stil de viaţă cât mai aproape de normalitate şi, în unele cazuri, acesta să se poată integra cât mai bine în familie şi societate, spune doctorul Dafin Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, la inițiativa căruia a fost înfiiințată, în 2005, Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), alături de prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti.

Sunt foarte multe studii clare care arată ce capacitate extraordinară are creierul de a compensa, mai spune doctorul Mureşanu.

„Poți să ai un copil fără rezervă biologică. Sunt doi parametri, leziuni și rezerva biologică. Una e să facă unul cu rezervă biologică accident vascular şi alta unul fără rezervă biologică același accident vascular. Poate să moară, să rămână cu deficit sau poate să plece peste trei zile acasă. Rezultatul depinde de interacțiunea acestor doi factori, o ecuație cu două necunoscute, dar trebuie să îl asiști pentru nevoile zilnice, să rămâi într-un anumit nivel cu el, trebuie să lucrezi altfel se duce jos.

Recuperarea este o activitate de echipă, una mare, neurolog, de medicină fizică și recuperare, logoped, psiholog, fizioterapeut, unde fiecare face ceva și care trebuie să lucreze împreună, nu cu ego cel mai mare.

Recuperarea unei proteze de șold este diferită de o boală complexă, cum e boala Parkinson. Dacă gândim în modul ăsta suntem pierduți.

Rezerva biologică diferă de la om la om, dacă a fost consumator de droguri. La un om obişnuit îți dai seama după o evaluare că există anumite elemente medicale, anumiţi markeri de prognoză, pe care noi îi evaluăm.

Ca să mergem în profunzime. Nu poți să ai gene rele și să îți meargă bine. De exemplu, ai doi pacienți aproape identici, care au risc foarte mare pentru boală. Angiopatia cerebrală dominantă, o boală pe vase, care la nivelul creierului duce la microinfarcturi şi, în cele din urmă, la demenţă, asta este din cauza unei mutații în genă şi pot fi pe diverse zone.

Exemplu: avem doi gemeni monozigoți aproape identici, care au aceeași mutație, teoretic, același risc, dar în funcție de cum trăieste şi ce face fiecare adică mecanismele epigenetice, unu poate să facă boala, celălalt nu. Nu există nimic absolut, un marker absolut, dacă tu ai o mutație care face boala nu înseamnă că acea mutație se va și valida.

Avem exemplu profesorului Federico, care are în baza lui de date nişte cazuri foarte interesante de gemeni, de exemplu, unul e complet dement la 50 de ani, iar fratele lui geamăn e încă un cardiolog foarte bun, care nu are nimic, muncește.

Eşti identic, să spunem, la nivel genetic, dar sunt mii de mecanisme necunoscute încă validate. Contează şi dietasi, nu există o singură intervenţie salvatoare, te otrăveşti cu gândul, nu cu mâncarea, cu frica, stresul zilei, majoritatea bolilor sunt şi o componentă care derivă din elemente emoţionale.

„Este imposibil să ne ferim de stres”

„Oamenii reacţionează diferit, este posibil să se hrănească şi cu stres, să fie anumite configuraţii umane, la care stresul să le facă bine și să nu le facă rău.

Într-un fel sau altul suntem sensibili la stres. Adrenalina este altceva, nu este un stres. Pentru ei poate, de exemplu, dacă îi pui să asculte Mozart, dar liniştit şi să stea ar putea să fie mult mai stresant.

Sunt şi persoane conflictuale, dar stresul este ceva extrem de personalizat, individual. Sunt persoane conflictuale în sinea lor.

E foarte greu să ieşi din stres, fiecare om are vulnerabilităţi, poţi să fii nefumător, să nu ai nimic, să nu te enervezi, ai nişte frici, fobii, poţi să îţi dea nişte echivalentul cu toate celelalte.

Lumea întreagă nu e construită pentru a-ti reda pacea, ci de a-ţi da nelinişte. Câtă vreme toată lumea funcţionează pe modelul neliniştii e foarte greu ca tu să te integrezi”.

„Obsesia dacă nu e controlată te poate aduce într-un dezastru”

„Cel mai bine este să trăieşti în seninătate să nu te controlezi atât, ci, din când în când, să nu devină obsesivă, pentru că lumea noastră este obsesivă prin educaţia care ni se dă de consumerism, să devii dependent de anumite semnale dezvoltă patologia obsesivă.

Sunt oameni care îşi iau tensiunea de 50 de ori pe zi, adică sunt adicţii. Şi veganii, pînă la un punct, e bine să faci pauză.

Organismul are nevoie de pauze de consum de la proteinele animale, să nu fie continuu. Unii rezistă, alţii nu. În general, e bine să mănânci puţin. Sunt anumite patologii, boli, e bine să eviţi un anumit fel de alimentaţie, iar postul e o măsură generală pentru întreaga populaţie, care este foarte bun”.

Da, poți să ai o idee!

„…ție îţi mor zeci de mii de oameni şi tu faci caz pentru 30 de bolnavi care fac o boală rară. Costă un pacient 3000.000 de euro pe an, bani cu care putem salva 2.000 de oameni şi noi ne blocăm din cauza presiunilor care în spatele lor sunt alte forţe, dar nu are rost să spun şi noi suntem sub presiune şi trebuie să dăm banii ăştia pentru un om.

Pe oameni trebuie să îi motivezi, să îi plătești”.

Lipsa de resursă umană există în tot sistemul

„Lipsa de resursă umană există în tot sistemul, dar poți rezolva problema. Dacă ai neurologi se rezolvă problema. Faci un pic de training o săptămână și le-ai dat drumul.

Teoretic, dacă am avea ambulanţe, care costă 1,5 milioane, şi un computer tomograf în ea nu e economic. Cu banii ăia salvezi infinit mai multe vieți, cu costuri mici. Să ai un computer tomograf să îl pui în regim de gardă, să ai omeni competenți. La Urgență se fac urgențele, ce e cronic se face cronic”.