Problemele pe care le pot avea prematurii

În funcție de cât de mult au stat în burtica mămicii, copilașii născuți înainte de termen au șanse mai mari sau mai mici de a supraviețui sau de a dezvolta boli grave

Dana Lascu

Potrivit Organizației World Health (WHO), în funcție de gradul de prematuritate, copiii au sau nu diferite probleme după naștere. Spre exemplu, s-a constatat că:

● Bebelușul născut în săptămâna 36 de sarcină va fi, cel mai probabil, puțin mai lent cu hrănirea.

● Nou-născutul înainte de săptă- mâna a 33-a de sarcină va avea probleme mai serioase, cel mai probabil, plă- mânii nedezvoltați.

● Copilașul născut înainte de săptămâna a 28-a de sarcină va avea probleme serioase cu plămânii, întârzieri mintale și de dezvoltare etc.

Ce șanse de supraviețuire au

Totuși, rata de supraviețuire este una chiar remarcabilă, după cum spun specialiștii WHO.

● Bebelușul născut la peste 800 de grame are o șansă de 90% de supraviețuire.

● Micuțul născut la peste 500 de grame – șansă de 50% de supraviețuire

● Bebelușul născut înainte de săptămâna 28 de sarcină are o șansă de 80% de supraviețuire. „În general, e bine să ne așteptăm la ce-i mai rău și să cerem toate analizele de care credem că e nevoie”, a subliniat prof. univ. dr. Radu Vlădăreanu, șeful Clinicii de obstetrică-ginecologie a Spitalului Universitar de Urgență „Elias”, care a condus, la Congresul Clubului Regal al Medicilor, dezbaterea pe tema Nașterii premature în România.

Potrivit ghidurilor internaționale, morbiditatea este invers proporțională cu vârsta gestațională. Adică, cu cât stă mai mult în burtica mamei, cu atât șansele sunt mai mici ca bebelușul prematur să moară după venirea pe lume. Dar nicio vârstă gestațională nu e scutită de probleme. Prematurii pot avea boli severe, precum paralizia cerebrală, orbirea sau surzenia (10-15% dintre ei au astfel de boli). Apoi, sunt dovezi care arată că incidența de paralizie cerebrală e mai mare la copiii născuți între săptămânile 28 și 31 de sarcină.

Ce boli poate face bebelușul prea mic

Copilul născut prematur trebuie să facă față unui număr mare de probleme. Multe dintre ele îl pot lăsa cu sechele pe viață sau chiar pot duce la deces. Micuțul prematur poate face:

●Hipotermie, în special dacă nu are destulă grăsime subcutanată

● Hipoglicemie și hipocalcemie, în special dacă este mic ca vârstă gestațională. Amândouă pot cauza convulsii care pot produce daune la nivelul creierului pe termen lung.

● Sindromul de detresă respiratorie – cu cât a fost născut mai devreme, cu atât sunt șanse mai mari s-o facă. Iar dacă îi trebuie oxigen este susceptibil la fibroplazie retrolentală și orbire.

● Icter neonatal și icter nuclear, dacă are un nivel mic de bilirubină.

● Hemoragie intraventriculară a creierului, având un efect serios pe termen lung.

Ventriculomegalia izolată, afecțiune neurologică neonatală

Una dintre cititoarele noastre ne-a semnalat că acesta este un diagnostic mai puțin cunoscut. Pentru a-i răspunde cititoarei, am apelat la ajutorul doctorului Simona Vlădăreanu, medic specialist neonatolog, care a prezentat, recent, o lucrare pe această temă. Întâi, mesajul cititoarei:

„Buna ziua. Mă numesc Alexandra, am 32 de ani și sunt însărcinată în 24 de săptămâni. Vă scriu pentru că la ecografie mi-au spus că fătul meu are ventriculomegalie izolată. Am căutat pe internet, dar nu găsesc ce înseamnă și cât de grav e. Doctorul îmi spune că am risc de naștere prematură din această cauză. Ce investigații suplimentare să fac pentru a afla dacă acest diagnostic este real? Care este impactul, pe viitor, asupra copilului meu? Precizez că vreau să păstrez sarcina”.

Răspunsul specialistului:

Conform jurnalului american de obstetrică și ginecologie, ventriculomegalia fetală reprezintă o mărire anormală a dimensiunilor ventriculilor cerebrali laterali, cunoscând că valoarea normală a acestor ventriculi este în 10 milimetri și aceasta rămâne constantă după vârsta de 15 săptămâni de gestație până la termen”, a explicat dr. Simona Vlădăreanu, șef lucrări UMF Carol Davila, medic primar neonatolog, șeful secției de Neonatologie, Spitalul Universitar de Urgență „Elias” București. Doctorul a prezentat recent, la primul Congres al Clubului Regal al Medicilor, o lucrare chiar pe această temă. „De asemenea, conform măsurătorilor ventriculilor laterali, ventriculomegalia poate fi clasificată în ușoară sau moderată, atunci când dimensiunile sunt între 10 și 15 milimetri (forma ușoară 10-12 mm, cea moderată între 12 și 15 mm) și ventriculomegalie severă, când dimensiunea depășește 15 milimetri”, mai spune neonatologul. Potrivit specialistului, pentru a defini ventriculomegalia izolată trebuie căutate și excluse întâi alte anomalii fetale, atât la nivelul sistemului nervos central sau al altor organe ale fătului, întrucât „deși cea izolată are o incidență relativ scăzută în patologia fetală, totuși prevalența ventriculomegaliei asociate altor patologii este destul de ridicată, ea întâlninduse în peste 20% din cazuri. Or, pentru a identifica ventriculomegalia, toate aceste patologii trebuie excluse”.

Ce examene trebuie să faci

Identificarea acestei patologii se poate face cu mult mai multă acuratețe cu o serie de teste. „Este important unde trimitem și unde examinăm acești pacienți”, spune neonatologul Simona Vlădăreanu. „În acest sens, pe lângă o examinare ecografică uzuală, este indicată și efectuarea unei neurosonograme fetale, obținerea cariotipului fetal și identificarea infecțiilor cronice intrauterine prin efectuarea amniocentezei și, de asemenea, cum și la noi se poate efectua, cu destulă ușurință, RMN-ul fetal, al cărui rezultat poate fi esențial în diagnostic”, subliniază specialistul.

Ce efecte va avea asupra copilului

„În aproape 30% din cazuri, ventriculomegalia izolată este reversibilă până la momentul nașterii. În aproape 60%, ea ră- mâne stabilă, deci nu evoluează către forma severă și doar într-un procent de 14% întâlnim această evoluție”, subliniază dr. Simona Vlădăreanu. După venirea pe lume a copilului, acesta va continua să fie supravegheat pe termen lung. „După naștere, urmează un alt protocol de urmărire și de investigații al nou-născutului și sugarului, cu rolul de a confirma diagnosticul antenatal, de a vedea dacă există totuși alte anomalii și, sigur, de a decela în timp, cu ajutorul instrumentelor de examinare neurologică, orice anomalie apărută în dezvoltarea motorie, psihică a copilului pentru a-i îndrepta pe părinți spre un tratament specializat. (…) În majoritatea cazurilor avem nașteri la termen și anomaliile de dezvoltare neurologică au vizat fie retardul mental, fie tulburări motorii, de coordonare, dar și întârzieri ale limbajului”, mai spune specialistul.