Sursă foto
Din cuprinsul articolului
Ai nevoie de altceva pentru a te stresa? Stresul însuși ar putea să te îmbolnăvească.
„Stresul nu ne face doar să ne simțim îngrozitor din punct de vedere emoțional”, spune Jay Winner, MD, autorul cărții Take the Stress Out of Your Life și director al Programului de management al stresului pentru Clinica Sansum din Santa Barbara, California. „De asemenea, poate agrava orice stare de sănătate la care vă puteți gândi.”
Studiile au descoperit multe probleme de sănătate legate de stres. Stresul pare să înrăutățească sau să mărească riscul de afecțiuni precum obezitatea, bolile de inimă, boala Alzheimer, diabetul, depresia, problemele gastrointestinale și astmul.
Cele mai importante probleme de sănătate legate de stres.
Cercetătorii au bănuit de mult timp că personalitatea stresată, de tip A, are un risc mai mare de hipertensiune arterială și probleme cardiace. Nu știm de ce, exact. Stresul poate crește direct ritmul cardiac și fluxul de sânge și provoacă eliberarea de colesterol și trigliceride în fluxul sanguin. De asemenea, este posibil ca stresul să fie legat de alte probleme – o probabilitate crescută de fumat sau obezitate – care cresc indirect riscurile cardiace.
Medicii știu că stresul emoțional brusc poate declanșa probleme cardiace grave, inclusiv atacuri de cord.
Persoanele care au probleme cardiace cronice trebuie să evite stresul acut – și să învețe cum să gestioneze cu succes stresurile inevitabile ale vieții – pe cât de mult pot.
Multe studii au arătat că stresul poate agrava astmul. Unele dovezi sugerează că stresul cronic al unui părinte ar putea chiar crește riscul de a dezvolta astm la copiii lor.
Un studiu a analizat modul în care stresul parental a afectat ratele de astm la copiii mici care au fost, de asemenea, expuși la poluarea aerului sau ale căror mame au fumat în timpul sarcinii.
Copiii cu părinți stresați aveau un risc substanțial mai mare de a dezvolta astm.
Excesul de grăsime din burtă pare să prezinte riscuri mai mari pentru sănătate decât grăsimea de pe picioare sau șolduri – și, din păcate, tocmai acolo par să-l depoziteze persoanele cu stres ridicat.
„Stresul provoacă niveluri mai mari ale hormonului cortizol”, spune Winner, „și asta pare să crească cantitatea de grăsime care se depune în abdomen”.
Stresul poate agrava diabetul în două moduri. În primul rând, crește probabilitatea unor comportamente rele, cum ar fi alimentația nesănătoasă și consumul excesiv de alcool.
În al doilea rând, stresul pare să crească în mod direct nivelul de glucoză la persoanele cu diabet de tip 2.
Stresul este considerat unul dintre cei mai frecventi factori declanșatori pentru durerile de cap – nu doar durerile de cap tensionate, ci și migrenele.
Probabil că nu este surprinzător faptul că stresul cronic este asociat cu rate mai mari de depresie și anxietate.
Un sondaj al unor studii recente a constatat că persoanele care au avut stres legat de locurile de muncă – cum ar fi munca solicitantă cu puține recompense – au un risc cu 80% mai mare de a dezvolta depresie în câțiva ani decât persoanele cu stres mai scăzut.
Iată un lucru pe care stresul nu îl face – nu provoacă ulcere. Cu toate acestea, le poate înrăutăți.
Stresul este, de asemenea, un factor comun în multe alte afecțiuni gastro-intestinale, cum ar fi arsurile cronice la stomac (sau boala de reflux gastroesofagian, BRGE) și sindromul intestinului iritabil (IBS), spune Winner, notează WebMed.
Un studiu pe animale a constatat că stresul ar putea agrava boala Alzheimer, determinând formarea mai rapidă a leziunilor sale cerebrale.
Unii cercetători speculează că reducerea stresului are potențialul de a încetini progresia bolii.
De fapt, există dovezi că stresul poate afecta modul în care îmbătrânești. Un studiu a comparat ADN-ul mamelor care erau supuse unui stres ridicat – aveau grijă de un copil bolnav cronic – cu femeile care nu erau.
Cercetătorii au descoperit că o anumită regiune a cromozomilor a arătat efectele îmbătrânirii accelerate. Stresul părea să accelereze îmbătrânirea cu aproximativ 9 până la 17 ani suplimentari.
Un studiu a analizat efectele stresului asupra sănătății studiind îngrijitorii vârstnici care se îngrijesc de soții lor – persoane care sunt în mod natural supuse unui stres foarte mare.
S-a constatat că îngrijitorii au avut o rată de deces cu 63% mai mare decât persoanele de vârsta lor care nu erau îngrijitori.
Un medic din Singapore trage un semnal de alarmă cu privire la consumul de cartofi…
La 78 de ani, Angela Similea trece printr-o perioadă dificilă. După moartea celui de-al patrulea…
Potrivit unei serii de dezvăluiri surprinzătoare Dana Budeanu, cunoscută pentru opiniile sale controversate, ar fi…
Zacusca ta se poate menține proaspătă mai mult timp! Află cum să previi formarea mucegaiului…
Parlamentul a adoptat o nouă formulă de recalculare pentru pensiile militare, promițând creșteri semnificative pentru…
La cinci ani de la decesul unui pacient internat în secția de terapie intensivă, Spitalul…